ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Este o diferență ca de la cer la pământ între declarațiile liderilor occidentali făcute în spațiul public și ce discută în spatele ușilor închise.

Când sunt doar ei între ei, discursul triumfalist despre deznodământul Războiului din Ucraina și înfrângerea Rusiei este înlocuit de îngrijorare și scepticism.

Wall Street Journal scria în urmă cu câteva zile:

Retorica publică maschează îndoielile profunde care domnesc printre politicienii din Marea Britanie, Franța și Germania în legătură cu capacitatea Ucrainei de a-i alunga pe ruși din Estul Ucrainei și din Crimeea, controlate de Rusia din 2014, și convingerea că Occidentul nu poate sprijini eforturile de război pe termen lung, mai ales în cazul în care conflictul ajunge într-un impas, afirmă oficiali din cele trei țări.

Și articolul din WSJ continuă:

„Repetăm fără încetare că Rusia nu trebuie să câștige, dar ce înseamnă acest lucru? Dacă războiul durează mult timp la această intensitate, pierderile Ucrainei vor deveni nesustenabile”, a afirmat un oficial francez. „Și nimeni nu crede că vor putea recupera Crimeea.”

Potrivit aceleiași publicații americane, liderii francez și german, Macron și Scholz, i-au spus lui Zelenski cu ocazia dineului de la Palatul Elysée din 8 februarie că trebuie să ia serios în considerare negocierile de pace cu Moscova.

Macron i-ar fi spus textual lui Zelenski:

„Până și niște dușmani de moarte, ca Franța și Germania, au fost obligați să încheie pacea după Al Doilea Război Mondial.”

Francezul a avut grijă să-l perie pe oaspetele ucrainean, spunându-i că „a fost un mare lider de război, dar că a venit acum momentul să se transforme într-un mare om de stat și să ia decizii dificile”.

Wall Street Journal amintește și de afirmația făcută la Conferința pentru Securitate de la München, cu zece zile în urmă, de către generalul Petr Pavel, președintele ales al Cehiei și fost comandant NATO:

„Am putea ajunge în situația în care eliberarea unor părți din teritoriul ucrainean ar putea provoca mai multe pierderi de vieți decât ar putea suporta societatea... Ar putea veni un moment în care ucrainenii să înceapă să se gândească la un alt deznodământ.”

Însă, spre deosebire de liderii europeni, cei americani, deși își fac planuri pentru după război, nu pomenesc nimic despre negocieri de pace. Dimpotrivă.

La Conferința pentru Securitate de la München, secretarul de stat Antony Blinken declara:

 „Trebuie să ne gândim – și o facem – la cum va arăta viitorul de după război pentru a ne asigura că avem securitate și stabilitate pentru ucraineni și securitate și stabilitate în Europa.”

Cum ar arăta această „securitate și stabilitate” de după război?

A explicat premierul britanic: o apropiere și mai mare a Ucrainei de NATO, un acces și mai mare al Kievului la armele occidentale moderne – aceste aspecte urmând a fi discutate la summitul Alianței Atlantice din iulie.

Rishi Sunak la München:

„Summitul NATO trebuie să facă o ofertă clară Ucrainei și de asemenea să îi ofere lui Zelenski o victorie politică, pe care să o prezinte acasă ca un imbold pentru negocieri.”

Totuși, acordul cu NATO nu ar însemna o apartenență a Ucrainei la Alianță, nici protecție colectivă conform faimosului Articol 5, scrie WSJ.

Într-un comentariu recent, analistul Alexander Mercouris afirma însă că Rusia ar fi mai degrabă dispusă să lupte până la capăt decât să se angajeze în negocieri de pace, știind că după aceea Ucraina ar urma să devină un cvasi-membru NATO și înarmată până în dinți de Occident:

„Rușii nu vor accepta niciodată așa ceva. Probabil își spun că, decât să fie de acord cu acest plan, are mai multă logică... să continue războiul, dat fiind că unul dintre obiectivele Rusiei este demilitarizarea Ucrainei.”

Mai mult, în condițiile în care Moscova este convinsă că va câștiga războiul, iar Occidentul – așa cum am văzut mai sus – crede același lucru, Mercouris întreabă:

„Care ar fi motivul pentru Rusia să ia în considerare un asemenea plan?”

„Demilitarizarea Ucrainei este o chestiune vitală pentru Rusia”, spune Mercouris.

Dacă Ucraina urmează să primească, după război, arme tot mai multe și mai moderne de la NATO, spre deosebire de acum, când NATO manifestă totuși o oarecare reținere, atunci, crede Mercouris,„pentru Rusia are și mai puțin sens să oprească războiul și să accepte acest plan”.

Și analistul conchide: Rusia se confruntă acum cu un „adversar slăbit”, lucru preferabil situației de a se confrunta în viitor cu un  „adversar întărit”.

Sunt prea proaspete în amintirea rușilor declarațiile de o prostie și un cinism monumentale ale lui Merkel, Hollande și Zelenski, care au recunoscut că Acordurile de la Minsk nu au avut ca scop real Pacea, ci doar pregătirea Ucrainei pentru un mare război cu Rusia.

Acum, Moscova suflă și în iaurt.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews