ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Mama mea nu a fost absolventă de liceu, de facultate.

A absolvit o școală profesională... tatăl mamei a murit în timp ce mama venise la București ca să dea examen de admitere la liceu...

A fost nevoită să se întoarcă acasă,  la țară, pentru a-și ajuta mama, să învețe o meserie și să se întrețină.

S-a angajat ca taxatoare în autobuze, după care s-a angajat la o fabrică unde... „repara” materiale ce erau exportate... a lucrat cu un ac special (nu mai știu cum se numea), 12, 14 ore/zi... uneori, când Partidul ordona, stătea și 16 ore (2 schimburi)...

Acasă, pentru că și ea și tata și au dorit copii „învățați”, făcea mileuri... Așa mi-a platit meditația la matematică, în clasa a VIII-a și doar pentru că i am spus ca nu sunt sigură pe mine...

Și ca mama mea sunt multe mame.

De ce am povestit asta?

Nu, nu pentru voturi (nu candidez), nu pentru like-uri, ci pentru că ipocrizia unora depășește orice imaginație!

A conduce o țară nu echivalează cu a citi de pe prompter, de pe cartonașe sau din ceea ce ți se suflă-n cască!

A conduce o țară înseamnă decență în toate, cunoașterea Constituției... măcar atât. Ar fi un bun început!

Și închei prin a-l cita pe tata, Dumnezeu să-l odihnească în Împărăția Lui, care îmi spunea:

„Madi, tată, să nu uiți că, în viață, există multe moduri în care te poți face de râs!”.

Din păcate, la noi, a te face de râs a devenit o carte de vizită!

Nu mai promovați nulitățile, trântorii „în poziții cheie”!

Că noi suntem singurii care plătim pentru asta.

*

De dimineața,  când am plecat spre birou, în dreptul blocurilor de la porumb, mi-a venit miros de sarmale...

În seara asta, revenind de la birou, în blocul #p_rezidențial,  mirosea a cozonaci...

Și aceste două mirosuri mi-au amintit de mama... Mama era singura din scara blocului de 4 etaje, din Pitești,  care făcea cozonaci. Când intram pe scară și mirosea a cozonaci, știam ca mirosul vine de acasă...

Azi mi-a venit mirosul de Acasă... și Doamne, ce bine mirosea acasă... mirosea a părinți, a frate...

Tata își făcea de lucru la bucătărie, pe lângă o sticlă cu țuică, iar mama, disperată, suna sa mă/ne întrebe când ajungem ca tata iar se îmbată...

Dar se îmbată de bucurie, de bucurie pentru că îi veneau copiii acasă...