„Pe unde trece Dumnezeu, lumina nu se mai stinge!” - Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea

Noapte trecută am visat că stăteam in picioare, la o masa, masa la care stătea Sfânta si care era masa Sfintei Cine din icoane. Simteam că este aceeasi masă. Lângă Sfântă se mai afla o femeie,  dar nu am reușit să văd cine este pentru că incercam să mă fac auzită.

În fața mesei se aflau mai multe persoane care făceau fotografii, filmau si care nu erau atente deloc la ceea ce se intampla in jurul lor.

Prin fața noastră  a trecut un barbat care împingea un scaun cu rotile si care imi spunea că Sfânta l-a vindecat.

Si asta incercam să le spun celor care fotografiau si filmau, dar nu mă ascultau. Nu mă ascultau pentru că nu credeau. Asta era sentimentul meu. Că nimeni nu mă crede. Si plângeam si incercam să strig in speranța ca ma vor asculta.

Sfânta nu i-a privit deloc si isi ținea fața parțial acoperita, capul indreptat spre mine...parca sa fie sigura ca nu ii va fi fotografiat, filmat chipul.

Si incercam să le spun ca vor urma si alte minuni si că trebuie să le privească cu sufletul.

Si plângeam, si simțeam ca mi se rupe sufletul pentru ca vedeam atata indiferență..si m-am trezit cu acceasi durere in suflet, durere pe care o simt si acum.

Nu, nu am citit despre minunile Sfintei, nu m-am gândit la ea, nu am fost să mă inchin la moaștele ei...

De ce v-am povestit?

Pentru că minunile se întâmplă lângă noi, dar noi nu mai reușim să le privim cu sufletul...

Dacă ajungeți să vă închinați la Sfânta Elisabeta de la Pasărea, vă rog din suflet să vă rugați si pentru mine si pentru cei dragi mie.

Mulțumesc.

Noapte binecuvântată!

VIDEO: