ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Marian Enache a fost scos în față de gașca de puciști să trimită un semnal. A făcut-o.

Semnalul este: nu dăm înapoi. Nici cu un pas.

Paradoxal, e un semnal al fricii și al disperării.

Sunt cu spatele la zid, nu mai au unde să se retragă. Și nici să se predea nu pot, pentru că știu ce au făcut.

Iar presiunea asupra lor este uriașă. Din interior și din exterior.

Nu cred să mai fi existat în istoria României o astfel de conjunctură, în care elanul, exuberanța și determinarea populară să fie împinse de la spate de un vânt atât de prielnic din afară.

Poate doar în 1918 să mai fi fost la fel.

Partea proastă este că, în esență, discursul lui Marian Enache seamănă înspăimântător cu cel al lui Nicolae Ceaușescu, din 21 decembrie 1989.

Ceea ce ne aduce în situația fără altă ieșire ca mămăliga să mai explodeze o dată.

Să sperăm că nu va fi din nou amestecată cu sânge...