În haosul și instabilitatea zilelor noastre există ceva care nu s-a schimbat: psihologia umană. În consecință, nici tehnicile care urmăresc să o manipuleze în diverse interese.

O excepțională analiză a lui Ryan Matter pe Off-Guardian pe care am tradus-o pentru cititorii ActiveNews.

*

Edward L. Bernays a fost un consultant american îndeobște recunoscut ca părintele Relațiilor Publice.

Bernays a fost una dintre persoanele responsabile cu „vânzarea” Primului Război Mondial cetățenilor americani, etichetându-l ca pe un război necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”.

În anii 1920, Bernays a fost consultant pentru mai multe companii importante, ajutându-le să își dinamizeze activitatea grație campaniilor de marketing, savant concepute, vizând să influențeze opinia publică.

În 1928, Edward Bernays își publică faimoasa carte, Propaganda, în care descrie teoriile ce stau în spatele unor Relații Publice de succes.

Cartea oferă o perspectivă asupra fenomenului psihologiei mulțimilor și descrie metode eficiente pentru a manipula deprinderile și opiniile oamenilor.

Pentru o carte veche de 100 de ani, Propaganda este uluitor de relevantă și astăzi. De fapt, relevanța sa reprezintă un testament pentru natura neschimbată a psihologiei umane.

Una dintre ideile de bază ale cărții este că manipularea minții reprezintă un aspect important al oricărei societăți democrațice.

Într-adevăr, Bernays susține că o democrație pur și simplu nu poate „funcționa” fără „manipularea deliberată și inteligentă a deprinderilor omenești și a opiniei maselor”.

„Suntem dirijați, mințile noastre sunt modelate, gusturile noastre sunt formate, ideile noastre sunt sugerate în mare parte de persoane de care nu am auzit niciodată. Este o consecință logică a modului în care societatea noastră democratică este organizată. Un mare număr de ființe umane trebuie să coopereze în acest fel dacă doresc să trăiască împreună într-o societate care funcționează bine.”

Potrivit lui Bernays, cei care„dirijează” constituie o clasă conducătoare invizibilă, care „înțelege procesele mentale și modelele sociale ale maselor”.

În Propaganda, Bernays se bazează pe lucrările lui Gustave Le Bon, Wilfred Trotter, Walter Lippmann și Sigmund Freud (unchiul său!), evidențiind forța psihologiei maselor și cum poate fi aceasta folosită pentru a manipula „gândirea colectivă”.

„Dacă înțelegem mecanismul și motivațiile gândirii colective, nu cumva ar deveni posibil să controlăm și să înregimentăm masele conform voinței noastre, fără ca ele să realizeze acest lucru?”

Am analizat recent această temă într-un articol despre modul în care ritualurile oculte și programarea predictivă sunt folosite pentru a manipula conștiința colectivă, influențând gândurile, concepțiile și acțiunile unor mari grupuri de oameni, având ca rezultat crearea a ceea ce ocultiștii numesc Egregore.

Aici, am extras câteva idei-cheie ale lui Bernays pentru a încerca să arăt în ce mod cartea sa, Propaganda, este, din multe puncte de vedere, Manualul utilizat de Criptocrația Globalistă pentru a modela gândirea colectivă a maselor.

1. Dacă manipulezi liderul grupului, oamenii îl vor urma

Bernays ne spune că una dintre cele mai ușoare căi de a influența gândurile și acțiunile unui mare număr de persoane este de a-l influența mai întâi pe liderul lor.

„Dacă îi poți influența pe lideri, cu sau fără acordul lor conștient, influențezi automat grupul pe care îl conduc.”

De fapt, unul dintre principiile cele mai puternice ale psihologiei maselor este că „mentalitatea colectivă” nu „gândește”, ci mai degrabă acționează în urma unor impulsuri, deprinderi și emoții.

Și atunci când optează pentru un anumit curs al acțiunii, primul său impuls este să urmeze exemplul unui lider de încredere.

Oamenii sunt, prin natura lor, o specie de grup. Chiar și când suntem singuri, avem un profund sentiment al apartenenței de grup.

Fie că sunt conștienți, fie că nu, multe din lucrurile făcute de oameni reprezintă un efort de a se conforma idealurilor grupurilor din care și-au ales să facă parte, astfel încât să aibă un sentiment al acceptării și apartenenței.

Tocmai această metodă de a influența liderul și de a-i urmări pe oameni cum îl urmează a fost utilizată pe larg în ultimii ani.

Un exemplu notabil care îmi vine în minte este cel al modelelor epidemiologice cumplit de eronate, create de Neil Ferguson, care au constituit fundamentul măsurilor de izolare luate de premierul Boris Johnson.

Odată ce Johnson a fost convins de necesitatea izolării și a măștii, oamenii l-au urmat de bună voie.

2. Cuvintele sunt puternice: cheia influențării unui grup este folosirea inteligentă a limbajului

Anumite cuvinte și propoziții sunt asociate cu anumite emoții, simboluri și reacții.

Bernays ne spune că, printr-o utilizare inteligentă a limbajului, cineva poate manipula emoțiile unui grup și influența astfel percepțiile și acțiunile sale.

„Mizând pe un clișeu vechi sau utilizând unul nou, propagandistul poate răsturna uneori o întreagă categorie de emoții de grup.”

Folosirea inteligentă a limbajului a fost utilizată cu mare eficiență de-a lungul pandemiei COVID-19.

Un exemplu evident a fost schimbarea definiției de „vaccin” pentru a include injecțiile care folosesc tehnologie experimentală ARN mesager.

Vedeți dumneavoastră, cuvântul„vaccin” este asociat în gândirea colectivă cu o anumită imagine – cea a unei intervenții medicale sigure și dovedite, care nu doar că salvează vieți, dar este și absolut necesară.

Dacă guvernele le-ar fi spus oamenilor să meargă să li se administreze „terapii genetice”, marea majoritate a publicului și-ar fi pus foarte probabil întrebări despre ce se află în spatele unei asemenea campanii. Ar fi fost foarte sceptici deoarece expresia „terapie genetică” nu este asociată cu aceleași imagini, emoții și sentimente ca„vaccin”.

Același lucru și în cazul termenului„pandemie”, a cărui definiție a fost de asemenea schimbată. Cuvântul „pandemie”este asociat în conștiința colectivă cu frica, moartea, haosul și urgența („mulțumită”, în mare măsură, Hollywoodului și numeroaselor filme cu viruși aruncate pe piață de-a lungul anilor).

3. Orice mediu de comunicare este și un mediu de propagandă

Orice sistem de comunicare, fie că este vorba de telefon, radio, tipar sau media sociale, nu este altceva decât un mijloc de a transmite informații.

Bernays ne reamintește că orice astfel de mijloc de comunicare este și un canal de propagandă.

„Nu există nici un mijloc de comunicare umană care să nu fie și un mijloc de propagandă deliberată.”

Bernays continuă subliniind că un bun propagandist trebuie să se mențină mereu la curent cu toate formele noi de comunicare pentru a le putea coopta ca mijloace de propagandă deliberată.

Într-adevăr, sistemele pe care majoritatea oamenilor le-ar asocia cu Libertatea de exprimare și cu Democrația nu sunt altceva decât mijloace de a face să circule propaganda.

„Fact-checkerii” de pe Facebook, cenzura Big Tech și mesajele COVID de pe YouTube intră cu siguranță în această categorie.

Alte exemple sunt actualizările de algoritmi realizate de diverse motoare de căutare (inclusiv Google și DuckDuckGo) pentru a sancționa site-urile rusești.

Acest lucru nu trebuie să mire pe nimeni: Google, de pildă, s-a angajat de mulți ani în acest tip de „propagandă din umbră”.

4. Repetarea acelorași idei la nesfârșit creează deprinderi și convingeri

Deși Bernays califică această tehnică drept una de „progapandă veche”, el îi recunoaște utilitatea.

„Una dintre doctrinele psihologiei reacției era că un anumit stimul repetat în mod des va crea o deprindere sau că simpla repetare a unei idei va crea o convingere.”

A repeta iar și iar aceeași idee sau„mantră” este o formă de programare neuro-lingvistică,  urmărind să picure anumite concepții sau emoții în subconștient.

Într-adevăr, este adesea recomandabil ca persoanelor care se simt triste sau deprimate să li se repete o zicală sau afirmație convingătoare.

Există numeroase exemple ale acestei tehnici simple dar eficiente, folosite cu succes în ultimii ani. Gândiți-vă la „Trust the Plan” al lui Q, la favorita globaliștilor „Build Back Better” sau la repetarea la nesfârșit a propoziției „Trust the Science”.

Cea din urmă însoțea statisticile deceselor și numărul cazurilor 24 de ore din 24, 7 zile din 7, urmărind să propage iluzia unei pandemii.

Există și exemple chiar mai evidente de atât, cum ar fi prezentatorii de știri de la diferite canale care citesc cu toți aceleași știri.

5. Lucrurile nu sunt dorite pentru valoarea lor intrinsecă, ci, mai degrabă, pentru simbolurile pe care le reprezintă

Analizând de ce oamenii iau anumite decizii de cumpărare, Bernays a observat că, adesea, ei nu doresc ceva pentru utilitatea sau valoarea sa, ci pentru că reprezintă altceva după care tânjesc în mod inconștient.

„Un lucru poate fi dorit nu pentru valoarea sa intrinsecă ori utilitatea sa, ci pentru că, în mod inconștient, este privit ca simbolul a altceva pentru care (unei persoane) îi este rușine să-și recunoască dorința.”

Bernays dă exemplul unui om care își cumpără o mașină.

Din afară, poate părea că omul o achiziționează pentru că are nevoie de un mijloc de transport. În realitate, o cumpără pentru că aspiră la un statut social înalt care însoțește deținerea unui vehicul motorizat.

Această idee se aplică și evenimentelor din ultimii ani.

De exemplu, măștile au fost un simbol al conformității. Toată lumea știe că nu funcționează, dar le poartă pentru că doresc să se „integreze” și să fie percepuți drept cetățeni corecți, care respectă regulile.

Injecțiile COVID-19 sunt și ele un simbol și multe persoane aleg să le facă pentru că doresc să evite să fie calificate drept „anti-vacciniste” sau „adepte ale teoriilor conspirației”.

6. Acțiunile individuale pot fi manipulate prin crearea de circumstanțe care schimbă cutumele grupului

În fine, Bernays ne spune că, dacă dorim să manipulăm acțiunile unui individ, metoda cea mai eficientă este de a crea circumstanțe care produc comportamentul dorit.

„Care sunt adevăratele motive pentru care cumpărătorul dorește să își cheltuiască banii pe o mașină nouă mai degrabă decât pe un pian nou? (...) Cumpără o mașină, deoarece cutuma grupului impune achiziționarea de mașini. Propagandistul modern se străduiește deci să creeze circumstanțe care să modifice această cutumă.”

De exemplu, de ce, dintr-odată, „toată lumea este alături de Ucraina”?

Potrivit lui Bernays, motivul NU este că are loc un război și oamenii nevinovați au nevoie de compasiunea și sprijinul nostru. Ci că a face astfel reprezintă o nouă „deprindere a grupului”.

Procesul alterării deprinderilor de grup începe foarte de jos. În fiecare popor, grup social sau bisericuță există lideri, figuri publice și oameni influenți.

Manipularea celor care au cea mai mare influență ajunge până la urmă să se infiltreze în mentalul colectiv.

De aceea, atunci când o celebritate decide să poarte ceva extravagant pe covorul roșu, de azi pe mâine se poate naște o nouă tendință.

Tot așa, la începutul epopeei COVID și apoi al războiului ruso-ucrainean, presa nu a întârziat să vânture povești cu celebrități care „luau COVID” și îi îndemnau pe oameni să rămână în case.

Sau să prezinte personalități publice care condamnă acțiunile rușilor și cer sancțiuni mai aspre (care, după cum se dovedește, au făcut mai mult rău Occidentului decât Rusiei).

Manualul Păpușarului

În acest moment, lumea este un loc instabil. Lucrurile se pot schimba cu rapiditate și nimeni nu știe ce ar putea urma în continuare.

Totuși, în mijlocul acestui haos, există un lucru care nu s-a schimbat și care nici nu se va schimba probabil prea curând: este vorba de psihologia umană.

Din acest motiv, tacticile folosite la manipularea gândurilor, concepțiilor și acțiunilor oamenilor nu s-au schimbat nici ele.

De fapt, majoritatea lor au fost descrise în amănunt, acum 100 de ani, de Edward Bernays, în cartea sa din 1928, Propaganda.

Manualul Păpușarului nu este un secret. Este chiar aici, accesibil absolut liber oricui dorește să înțeleagă în ce mod puterile actuale urmăresc să vă influențeze în fiecare zi.

Propaganda, de Edward Bernays, poate fi descărcată liber AICI, de pe Forbidden Library, alături de alte cărți „interzise”.