De la bun început ne-au avertizat că nu ne vom mai întoarce niciodată la „normalitate”. Au știut ce spun și nu s-au ferit să ne avertizeze în legătură cu ce ne-au pregătit.

Un editorial întunecat al lui CJ Hopkins publicat pe Consent Factory pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Nu-i așa că ești tentat să spui că, în sfârșit, s-a terminat povestea cu „pandemia apocaliptică”?

Vreau să zic, de data aceasta, chiar s-a terminat. De-adevăratelea. Nu ca în celelalte dăți, când am crezut că s-a terminat, dar nu se terminase.

Am fost ca în finalul filmelor din seria Alien, când părea că Ripley a scăpat în sfârșit, dar „alianul” se ascundea în navetă, sau în capsula de salvare, sau în intestinul lui Ripley.

Dar, de data asta, nu e așa. De data, pare că s-a terminat de-adevăratelea, de-adevăratelea.

Priviți în jur! Greu mai găsești pe cineva să mai poarte mască (afară de locurile unde masca e obligatorie). Greu mai vezi să fie cineva forțat să se „vaccineze” (afară de locurile unde  „vaccinarea” e obligatorie).

Iar hoardele de fanatici ai Noii Normalități, bolnavi de ură, care au cerut ca „nevaccinații” să fie segregați, cenzurați, concediați, diabolizați și persecutați în fel și chip au tăcut cu toții (afară de cei care nu au tăcut).

Totul a revenit la normal, nu?

Greșit. Totul nu a revenit la normal. Totul a devenit acum Nou Normal.

Ce s-a terminat este faza „șoc și groază”, care de la bun început nu era planificată să dureze o veșnicie. Scopul ei a fost doar să ne aducă AICI.

Probabil că vă întrebați unde este „Aici”. „Aici” este un loc unde noua ideologie oficială a fost instituită ferm ca o nouă „realitate”, țesută pe urzeala vieții normale de fiecare zi.

Nu, nu peste tot. Doar acolo unde contează. (Chiar credeți că claselor conducătoare globo-capitaliste le pasă ce cred oamenii din Lakeland – Florida, Elk River – Idaho sau din vreun sătuc din Sicilia despre „realitate”?).

Da, marea majoritate a restricțiilor guvernamentale au fost ridicate, mai ales pentru că nu mai erau necesare.

Dar în centrele de putere din întregul Occident, în politică, în mediul corporatist și în sferele culturale, academice, presa mainstream etc. etc., Noua Normalitate a devenit „realitate”. Sau, cu alte cuvinte, „asta este”, ceea ce reprezintă scopul suprem al oricărei ideologii.

De exemplu, am dat peste această „informație importantă despre COVID-19”, pe care ești obligat să o cunoști (și să o respecți cu strictețe) dacă dorești să asiști la un spectacol la acest teatru Off-Broadway din New York, unde „totul a revenit la normal”.

Mască în permanență și dovada vaccinării:

Aș putea cita nenumărate alte exemple, dar nu vreau să vă fac să pierdeți vremea. În această etapă, nu obligativitatea măștii și a „vaccinării” în sine este importantă. Ci simbolurile și ritualurile noii ideologii oficiale. O ideologie care a divizat societățile în două categorii ireconciliabile de oameni:

1.   Cei care sunt gata să își adapteze și supună convingerile personale discursului oficial al epocii, oricât de ridicol ar fi acesta – cu alte cuvinte să bată din călcâie și să execute ordinele Sistemului Globo-Capitalist conducător, indiferent cât de distructiv și fascist este.

2.   Cei care nu sunt pregătiți să facă așa ceva.

Să îi numim pe primii „Normali” și pe ceilalți „Devianți”. Cred că știe fiecare dintre voi în ce categorie se situează.

Această divizare a societății în două clase de oameni, opuse și ireconciliabile, depășește și transcende vechile tabere politice. Există Normali și Devianți atât la stânga cât și la dreapta.

Sistemul capitalist mondial, aflat acum la putere, se sinchisește prea puțin de tine dacă ești „progresist”, „conservator”, „libertarian”, „anarhist” sau cum îți trece prin cap să te numești.

Singurul lucru care îi interesează cu adevărat este dacă ești Normal sau Deviant. Dacă ești gata să le execuți ordinele. Dacă ești dispus să îți adaptezi percepțiile și comportamentul și gândirea la noua lor „realitate”.

La „realitatea” globo-capitalismului hegemonic, care a evoluat treptat în ultimii 30 de ani și care a intrat acum în faza sa totalitară.

Am tot scris despre evoluția capitalismului globalist în eseurile mele încă din 2016 – și de la începutul anilor 1990 în piesele mele de teatru – așa că nu o să mai reiau întreaga poveste aici.

Versiunea scurtă este că, din 2016 încoace, GloboCap au tot presat, destabilizat și privatizat planeta al cărei singur și incontestabil proprietar a rămas, după ce Uniunea Sovietică s-a prăbușit, și totul era grozav.

Și după aceea au apărut Brexitul, Donald Trump și toată răzvrătirea „populistă” și neo-naționalistă împotriva globalismului în întregul spațiu occidental.

Așa că GloboCap a trebuit să rezolve problema asta. Ceea ce face de șase ani încoace. Nu de doi și jumătate.

Războiul împotriva oricărei opțiuni diferite nu a început cu Covidul și nu se va sfârși cu Covidul.

GloboCap (sau „Corporatocrația”, dacă preferați) a delegitimizat, demonizat și eradicat disidența, impunând tot mai mult, din 2016 încoace, în societatea occidentală, o uniformizare ideologică.

Noua Normalitate nu este decât cea mai recentă strategie care urmărește acest scop.

Odată ce va sfârși de zdrobit această răzvrătire „populistă” și de impus o uniformitate ideologică societății urbane din întregul Occident, va reîncepe să destabilizeze, restructureze și să privatizeze restul lumii.

Așa cum a făcut și cu „războiul împotriva terorismului” și cu alte proiecte de promovare a „democrației”, între 2001 și 2016.

Scopul acestei campanii mondiale de Gleichschaltung este scopul oricărui sistem totalitar: adică de a califica drept patologică orice deviație în raport cu ideologia oficială.

Prea puțin importă natura deviației. Ideologia oficială nu contează nici ea prea mult.

(GloboCap nu are o ideologie fixă. Poate trece la o nouă „realitate” oficială de la o zi la alta, așa cum am văzut recent pe pielea noastră.)

Ce contează pentru ei este voința sau nu de a se supune „realității” oficiale, indiferent care ar fi ea, și cât de ridicolă ar fi ea, și indiferent de câte ori a fost ea dezmințită și uneori recunoscută ca ficțiune, de aceleași autorități care continuă totuși să dicteze „realitatea”.

Vă voi da un alt exemplu concret.

După ce am dat peste „restricțiile Covid” (adică sistemul de segregare socială) care continuă să fie aplicat în acel teatru Off-Broadway, am dat și peste acest articol din Current Affairs despre oracolul Yuval Noah Harari, al cărui autor menționează în trecere că între 6 și 12 milioane de persoane „au murit de Covid”, ca și când aceasta ar fi o evidență pe care nimeni nu o poate contesta.

Adică, este parte din noua noastră „realitate” oficială, în ciuda faptului (cel adevărat, de data aceasta, recunoscut până și de „autoritățile sanitare”) căoricine a murit din orice cauză în spital, după ce a fost testat pozitiv, a fost înregistrat ca „decedat de Covid”.

Iată cum „realitatea” (adică „realitatea” oficială, „realitatea” consensuală) este fabricată și impusă.

Este fabricată și impusă nu doar de presă, guverne, corporații și ONG-uri, dar și (mult mai eficient, în ultimă instanță) prin repetarea la nesfârșit a discursurilor oficiale ca fapte de necontestat. Axiomatice.

În minunata noastră nouă „realitate” globo-capitalistă totalitară, oricine se îndoiește sau respinge asemenea „evidențe” devine instantaneu un „Deviant” și este excomunicat din societatea „Normalilor”.

Serios, doar ca să vă amuzați, încercați să obțineți o slujbă într-o corporație, într-o universitate, pe un platou de filmare sau pe Broadway, sau la o editură, ori în cercetare, fiind în același timp cinstit în legătură cu convingerile voastre despre Covid.

Sau, dacă ești un ziarist „respectabil”, ai agenți literari sau pentru conferințe, sau un manager personal, vorbește cu voce tare despre realitate (adică realitatea adevărată, despre care știi că este adevărată, dar a fost evitată ca o ciumă în ultimii doi ani), și ai să vezi cum cariera ta se prăbușește și dispare dintr-odată, ca un rahat aspirat de vârtej într-un closet de avion.

Aceste ultime două paragrafe sunt destinate exclusiv „profesioniștilor urbani”, care încă mai au cariere, sau aspiră să aibă, sau care sunt încă învestiți cu încredere de către Sistem ca făcând parte din societatea „normală”.

Adică, în nici un caz, cei din Florida sau Idaho, sau amicii mei literari „Devianți”.

Noi, ăștilalți, ne-am cam dat foc la punțile care ne leagă de societate.

Dacă nu ne punem cenușă în cap, nu ne stropim cu benzină și nu ne dăm foc în piața publică în semn de pocăință, nu există cale de întoarcere în societatea „normală”. (Cea normală, fără ghilimele, oricum nu mai există).

Înțeleg că mulți dintre voi așteaptă cu nerăbdare ziua în care Normalii se vor „trezi” și vor accepta adevărul, astfel încât să ne putem întoarce la ceva care să semene cât de cât cu vechea realitate.

Acest lucru nu se va întâmpla. Nu ne vom întoarce. Normalii nu se vor mai „trezi” niciodată. Pentru că nu sunt adormiți. Nu sunt hipnotizați.

Nu își vor „reveni în simțiri” într-o bună zi, asumându-și responsabilitatea pentru răul pe care l-au făcut.

Desigur, vor prezenta scuze pentru „greșelile” lor și vor recunoaște că au „exagerat”. Dar discursul oficial al pandemiei Covid și noua „realitate” pe care aceasta a inaugurat-o vor rămâne în vigoare. Și ei le vor apăra pe amândouă cu prețul vieții lor.

Sau mai degrabă, le vor apăra pe amândouă cu prețul vieții NOASTRE.

Dacă credeți că exagerez, atunci amintiți-vă epitetele cu care GloboCap i-a condiționat pe Normali pentru a ne demoniza: „conspiraționiști”, „negaționiști ai științei”, „insurecționiști”, „extremiști”, „teroriști domestici violenți”.

Nici unul dintre ele nu desemnează o ideologie politică sau o poziție politică ori critică. Toate reprezintă o DEVIERE de la Normă. ORICE tip de deviere de la normă.

Sunt termeni tactici, goliți de sens, concepuți pentru a ascunde caracterul politic divers al opozanților față de globo-capitalism (sau „globalism”, dacă sunteți sensibil la cuvântul „capitalism”), pentru a ne băga pe toți în găleata mare și unică a „devianței”.

În general, nu este de bun augur atunci când țări întregi – sau sisteme întregi, supranaționale, globale, care nu pot fi trase la răspundere prin vot – flutură deodată „găleata devianței”.

De obicei, asta indică faptul că lucrurile vor lua o turnură urâtă. Urâtă la modul totalitar. Adică exact ce se petrece de șase ani încoace.

În iulie 2021, la apogeul valului de ură fascistă a Noii Normalități, când „restricțiile Covid”erau aplicate manu militari, când a fost implementat un sistem de segregare globală, iar unii mă amenințau cu decapitarea pentru că refuzam să mă „vaccinez”, am publicat un articol intitulat „Drumul spre Totalitarism”.

Ne aflăm în continuare pe acel drum. Normali și Devianți, deopotrivă.

Mergem pe acest drum de o bucată de vreme. Probabil mai lungă decât realizează mulți dintre noi.

Vremea s-a îmbunătățit puțin. Imaginile de pe fereastră s-au schimbat. Dar destinația, nu!

Și nu am văzut să existe vreo ieșire. Dacă vedeți voi vreuna, dați-mi de veste!