Ziarul „Adevărul”, cunoscut și pentru implicarea în campania de falsificare a istoriei revoluției din 1989, fapt comentat în repetate rînduri pe acest blog (vezi capitolul „Despre campania din ziarul Adevărul” de la pagina Analize despre revoluția din 1989 – linc), cît și pentru susținerea isteriei covid, publică în 20 ianuarie 2025 articolul lui Ștefan Lică „Legături tăcute: a colaborat Călin Georgescu cu vechiul regim și cu Securitatea? Expert român de la Oxford: „Sunt 100% convins de asta” (linc). În articol ni se relatează afirmațiile lui Corneliu Bjola, prezentat ca politolog și profesor de diplomație la Universitatea Oxford, care a spus că e 100% convins că domnul Georgescu a colaborat cu securitatea. Pe internet găsesc că Bjola e profesor de „diplomație digitală” (linc). Diplomație aș fi înțeles ce înseamnă, „diplomație digitală” nu știu exact, fac niște presupuneri că e ceva legat de discuții pe internet, și pe baza faptului că domnul Bjola a scris o carte (în engleză) cu titlul „Contracararea propagandei on-line și extremismul violent. Partea întunecată a diplomației digitale”.

Afirmațiile domnului Bjola nu sînt singulare. Istoricul Armand Goșu a făcut afirmații asemănătoare. Pe saitul „Ziariștii” condus de Grigore Cartianu (fost redactor șef la „Adevărul” în perioada campaniei de falsificare a istoriei revoluției și deasemenea susținător al isteriei covid), domnul Goșu este citat că a spus: „Călin Georgescu este reprezentantul celei mai sinistre părți a Sistemului românesc. Provine din Securitate, din burta Sistemului, din zona nereformată a serviciilor secrete!” (linc).

Pe saitul CNSAS se găsește însă rezultatul verificării pe care această instituție l-a făcut despre candidatul la președinție. În adeverința nr. DJ/1217/15.10.2024 (linc), sub semnătura lui Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS, e scris: „Nu există date sau documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al securității, în sensul legii, cu privire la domnul Georgescu Călin, fiul lui Scarlat Mihai și Aneta, născut la data de 26.03.1962 la București”. CNSAS a făcut verificarea datorită calității domnului Călin Georgescu de candidat la președinția României. 

Acuzațiile de colaborare cu securitatea făcute nu în temeiul unor dovezi clare, ci doar ca urmare a unui interes politic, cum e cazul celor ale domnilor Goșu și Bjola, compromit ideea de deconspirare a securității. Ca urmare, opinia publică nu mai bagă în seamă cazurile în care cu adevărat sînt dovezi că o anume personalitate a colaborat cu securitatea, iar persoanele respective își mențin influența în societatea românească.

Adeverința CNSAS lămurește și un alt lucru: tatăl lui Călin Georgescu a fost Scarlat Mihai Georgescu. Nicidecum ministrul comunist din perioada stalinistă Teoharie Georgescu, cum s-a afirmat într-o campanie propagandistică destul de intensă în rețelele de socializare. De pildă, pe pagina de facebook „Anti Mafia”, încă din 15 decembrie 2020, cînd se vehiculase numele lui Călin Georgescu ca propunere de primministru, era scris (linc): „Toți se întreabă cine este acest Călin Georgescu, propus drept Prim-Ministru al României din partea AUR?…Călin Georgescu este fiul Ministrului de Interne în guvernul lui Petru Groza 1945-1952, de pe vremea Anei Pauker , Teoharie Georgescu, un fost zețar dintr-o tipografie, fără școală dar instruit la Moscova, el fiind cel care a semnat actul de arestare a episcopilor Bisericii Catolice și trimiterea lor în închisorile comuniste și la moarte, precum și al desființării Bisericii Catolice Unite cu Roma și confiscarea averilor acesteia, dar și a multor altor oponenți ai invaziei sovietice și a venirii PMR (PCR) la putere prin falsificarea alegerilor câștigate de PNȚ !…Teoharie Georgescu a fost implicat indirect în marele jaf de la BNR Brașov (doi dintre jefuitori fiind aduși de către el, cu recomandarea sa, în partidul comunist), de unde s-au furat 1 milion de dolari și 300 de cocoșei de aur. Aceasta este „originea” (de familie PCR-istă) a acestui fiu de politruc comunist Călin Georgescu”.

Acest tip de dezinformări compromit noțiunea de jurnalism și de dezbatere de idei corectă, de care viața politică românească ar avea atîta nevoie. Ca efect secundar, fiind atîtea minciuni spuse despre omul ăsta, cu motivație evident politică, și lucrurile adevărate care i se pot reproșa vor fi considerate minciuni.

Vedeți și: Prezentarea lui Călin Georgescu pe site-ul Organizației Națiunilor Unite