În 26 iunie, la judecătoria sectorului 6 București a avut loc o ședință de judecată (linc) în procesul pe care l-am deschis împotriva lui Nicolae Țîbrigan și a Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) ca urmare a articolului „STOP FALS CORONAVIRUS! Cei „12 apostoli” ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România” (linc), pe care domnul Țîbrigan (angajat al ISPRI) îl publicase în aprilie 2020 și în care mă nominalizase și pe mine ca persoană implicată în dezinformarea legată de covid, ca urmare a faptului că tălmăcisem în românește și publicasem pe youtube un interviu al microbiologului Sucharit Bhakdi care critica măsurile luate sub pretext de combatere a covidului. Domnul Țîbrigan își îndemna cititorii să raporteze ca dezinformare/înșelăciune/scam respectiva filmare de pe canalul meu youtube, fiindcă, îi asigura, youtube va avea grijă să combată această dezinformare. Scurt timp după apariția acelui articol filmarea cu Bhakdi de pe canalul meu youtube a fost ștearsă. Avusese în 10 zile aproape 850000 de vizualizări și a reprezentat prima filmare tălmăcită în românește cu Sucharit Bhakdi vorbind despre problema covid și una din puținele luări de atitudine critice din acea vreme la adresa măsurilor luate de autorități în acea problemă.

Vedeți articolele anterioare de pe acest blog pe acest subiect:
– Dr. Sucharit Bhakdi (Germania) despre isteria coronavirusului: Măsurile sînt absurde și primejdioase. Concetățenii noștri bătrîni au tot dreptul să fie făcute eforturi pentru prelungirea vieții lor. Contactele sociale, evenimentele sociale, teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul, toate acestea îi ajută să-și prelungească viața. Speranța de viață a milioane de oameni e scurtată cu măsurile anticoronavirus (video)
– LARICS mă citează ca fiind printre „apostolii dezinformării” legate de covid-19 și cere cenzurarea interviului cu profesor Sucharit Bhakdi încărcat de mine pe youtube
– Acțiune în justiție împotriva lui Nicolae Țîbrigan și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „I. C. Brătianu” al Academiei Române

26 iunie a fost ziua în care părțile au pus concluziile în cauză. Redau mai jos concluziile mele scrise:

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
COMPLET: 6 – CIVIL
DOSAR NR. 6175/303/2023
TERMEN: 26.06.2024

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul, MIOC MARIUS-REMUS, (…) depun

CONCLUZII SCRISE
prin care solicit ca prin hotărârea ce o veți pronunța:
să respingeți excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul INSTITUTUL DE ȘTIINȚE POLITICE SI RELAȚII INTERNAȚIONALE „ION I. C. BRĂTIANU” AL ACADEMIEI ROMÂNE (ISPRI) ca neîntemeiată și să dispuneți, pe cale de consecință:

1. obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 50.000 lei (cincizeci mii lei) actualizate cu indicele de inflație din 3 aprilie 2023 (când am introdus acțiunea în instanță) până la data plății efective, reprezentând daune morale;
2. obligarea pârâților la publicarea dispozitivului hotărârii în publicația on-line https://larics.ro/ în cadrul antetului articolului defăimător, precum și publicarea pe cheltuiala lor, în solidar, a dispozitivului hotărârii în alte două ziare de circulație națională, respectiv Adevărul și Evenimentul Zilei;
3. obligarea pârâților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar, cu aplicarea dispozițiilor art. 453 al. 2 C.proc.civ,

pentru următoarele motive de fapt și de drept.

A. Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ISPRI este neîntemeiată.

După cum a declarat pârâtul Țîbrigan Nicolae în interogatoriu (întrebarea 1), articolul care face obiectul prezentei judecăți a fost scris în calitatea sa de angajat ISPRI. Această calitate e dovedită și prin contractul de muncă depus la dosar (filele 294-295) și de raportul de activitate al salariatului Țîbrigan din cadrul ISPRI (filele 636-637), în care este menționat inclusiv articolul care face parte obiectul prezentei cauze ca parte a activității sale de salariat.
Faptul că, după introducerea acestei acțiuni în justiție, s-a schimbat conducerea ISPRI și noua conducere a hotărât desființarea LARICS și a dat jos placa de la sediul ISPRI care menționa că acolo este și sediul LARICS, a scos și de pe saitul ISPRI menționările despre LARICS, nu este relevant. Instanța trebuie să judece cauza raportându-se la situația din aprilie 2020 când s-a publicat articolul domnului Țîbrigan.
Pe site-ul „larics.ro”, la pagina „Despre noi” era menționat faptul că LARICS, primul Laborator de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică din România, este un proiect ISPRI (!!!) (Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române), realizat împreună cu parteneri strategici externi și interni. LARICS funcționează în interiorul ISPRI, ca structură componentă a institutului (!!!), (a se vedea înscrisul constând în captura de ecran a acestei pagini depusă împreună cu Răspunsul subsemnatului la întâmpinarea pârâtului ISPRI; totodată a se vedea Anexa 18 din întâmpinarea depusă de pârâtul Țîbrigan – fila 312);
Accesând, totodată, la momentul redactării acțiunii site-ul oficial al pârâtului ISPRI, „ispri.ro”, am aflat că LARICS este unul dintre „departamentele Institutului” și că acest departament ISPRI numit „LARICS” „a lansat un portal dedicat explicit acestor chestiuni (larics.ro), cu scopul de a pune în dezbatere publică tot ce ține de acest domeniu: (…)„, informație ulterior eliminată de către pârâtul ISPRI (astfel cum am dovedit cu înscrisurile depuse odată cu Răspunsul subsemnatului la întâmpinarea pârâtului ISPRI);
În această privință, prin răspunsul dat de pârâtul ISPRI prin actualul său reprezentant legal, dl Avramescu Cătălin, la întrebările nr. 4, 5 și 6 din interogatoriul propus de subsemnatul spre administrare, aflăm că în fapt au existat atât LARICS – departamentul/proiectul ISPRI, cât și ONG-ul LARICS, între acestea susținându-se în mod rău-intenționat că nu există vreo legătură, deși legătura este mai mult decât evidentă: pârâtul ISPRI prin reprezentantul său legal de la vremea respectivă, dl Dungaciu Dan, a decis înființarea LARICS atât ca departament/proiect ISPRI, cât și ca ONG (al cărei președinte era tot dumnealui), cu scopul de a pune în dezbatere publică în spațiul online tot ce ține de acest domeniu al dezinformării, acesta fiind motivul publicării analizelor salariaților ISPRI prin intermediul site-ului „larics.ro”;
Prin răspunsul la întrebarea nr. 6 din interogatoriul propus de subsemnatul spre administrare pârâtului ISPRI, acesta susține că „Trebuie văzut însă dacă ceea ce a apărut în presă sau a fost organizat ca eveniment ține de „laboratorul” ISPRI sau de ONG-ul privat”, dând astfel dovadă de o totală lipsă de interes față de litigiul pendinte și înscrisul depus de către pârâtul Țîbrigan Nicolae la termenul din 13.12.2023 și anume Raportul de activitate – 2020 (pentru salariații care ocupă funcții de execuție) din perioada 01.01.2020-31.12.2020, înscris din care rezultă în mod expres că redactarea și publicarea online pe site-ul „larics.ro” a articolului incriminat reprezintă o faptă în legătură directă cu munca sa de cercetător (salariat cu funcție de execuție) ISPRI.
După cum arăta pârâtul Țîbrigan (paragraf 90 din întâmpinare) și necontestat de ISPRI (noul președinte al ISPRI, domnul Avramescu, poate nici nu cunoaște situația, dar nici la întâmpinarea inițială a ISPRI când încă mai era președinte domnul Dungaciu acest aspect n-a fost contestat), pentru republicarea pe saitul adevarul.ro a articolului apărut inițial pe larics.ro rolul decizional a aparținut Institutului. Publicarea pe adevarul.ro a articolului a provocat o parte însemnată a prejudiciului care mi-a fost pricinuit, adevarul.ro fiind un sait cu mulți cititori, mult mai mulți decât larics.ro.
În concluzie, LARICS reprezintă un departament/proiect/laborator ISPRI care și-a desfășurat activitatea „ONLINE”, prin intermediul site-ului „larics.ro”, iar la rândul său, în calitate de angajat al pârâtului ISPRI, dar și de membru/colaborator al Consiliului de Experți LARICS, pârâtul Țîbrigan Nicolae a redactat și publicat articolul incriminat. Avem de-a face, așadar, cu o răspundere ce se impune a fi antrenată solidar, pârâtul ISPRI având calitate procesuală. Cu alte cuvinte, în cauza pendinte oricare ar fi proprietarul site-ului „larics.ro” și indiferent de statutul LARICS- de departament/proiect/laborator ISPRI sau de ONG, în speța dedusă judecății, pârâtul ISPRI este și rămâne comitentul, iar pârâtul ȚÎBRIGAN NICOLAE este și rămâne prepusul, fiind aplicabile dispozițiile art. 1373 alin. (1) și alin. (2) C.civ., astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca atare.

B. Pe fondul cauzei, acțiunea subsemnatului este întemeiată
1. obiectul acestui litigiu este defăimarea subsemnatului prin intermediul articolului intitulat „STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Cei „12 apostoli” ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România”, al cărui autor este pârâtul ȚÎBRIGAN NICOLAE, articol publicat la data de 4.04.2020 pe site-ul „larics.ro”;
2. acest articol conținând afirmații defăimătoare și false, de natură să contureze în opinia publicului o percepție negativă asupra onoarei și reputației subsemnatului, este un veritabil atac la persoană prin metoda cancel culture;
3. afirmațiile defăimătoare și false sunt acestea: „apostol al dezinformării” și „aliat (in)voluntar al Kremlinului” și că aș câștiga de pe urma canalului meu youtube între 2600 și 41000 dolari anual, creându-se astfel impresia în opinia publică că obțin sume mari de bani prin activitate de dezinformare.
Aceste expresii, „apostol al dezinformării” și „aliat (in)voluntar al Kremlinului”, nu sunt nici judecăți de valoare, nici exprimări inofensive ori de fină ironie, ci sunt acuzele în baza cărora pârâtul a pronunțat o sentință de condamnare la adresa persoanei subsemnatului, abuzând de calitatea sa de cercetător științific, calitate în care a scris articolul incriminat, pentru inducerea în eroare a publicului său, public încrezător în știință.
Este dovedit prin filmarea de pe străzile Moscovei pe care am depus-o la dosar cât și prin articolul „Moscow begins lockdown during tougher push to curb virus” depus de pârâtul Țîbrigan (traducere la fila 673) că Kremlinul, adică conducerea Federației Ruse, a adoptat în problema coronavirusului exact aceleași măsuri care fuseseră adoptate în România și Germania, adică izolare socială, oprirea de activități economice, oprirea activității unor instituții, limitarea la maxim a deplasărilor populației. Ulterior, Rusia a continuat să copieze măsurile altor țări (în fapt, măsurile sugerate de Organizația Mondială a Sănătății), promovând și vaccinarea anticovid (e adevărat cu un vaccin propriu, Rusia fiind prima țară care a dezvoltat vaccin anticovid).
Vădita rea-credință a pârâtului rezultă din cele enumerate la punctul 24 al întâmpinării, acesta menționând în cadrul documentației care ar fi stat la baza articolului incriminat, articolul intitulat „Moscow Begins Lockdown During Tougher Push to Curb Virus” – The Moscow Times , adică „Moscova ia măsuri de izolare socială într-o abordare mai fermă de a opri virusul”.
Acest fapt demonstrează că pârâtul era perfect conștient de faptul că Rusia a adoptat aceeași politică pentru combaterea virusului ca și România, adică exact politica pe care o combăteam eu prin interviul cu Sucharit Bhakdi tradus în limba română, dar și prin întreaga activitate publicistică pe care am desfășurat-o pe acest subiect.
Ori, aceasta subliniază reaua sa credință când afirmă că, punând la îndoială eficacitatea măsurilor pandemice ale autorităților, aș fi fost un aliat, voluntar sau involuntar, al Kremlinului, pârâtul Țîbrigan știind perfect că această activitate publicistică a mea este împotriva politicii Kremlinului.
Acuzațiile de tipul „aliat al Kremlinului” folosite de pârâtul Țîbrigan sunt lipsite de orice bază factuală și au scopul de a împiedica dezbaterile științifice legate de eficiența și oportunitatea măsurilor dispuse de guverne pentru combaterea coronavirusului și a înlocui asemenea dezbateri necesare în societate cu acuzații de natură politică. Efectul pe termen lung al acestui tip de abordare este contrar celui așteptat. La ora actuală, pe măsură ce o parte tot mai mare din populație își dă seama că măsurile luate de govern împotriva coronavirusului au fost greșite, crearea falsei impresii că Rusia s-ar fi împotrivit acestor măsuri face ca o parte a populației să simpatizeze conducerea Rusiei.
În martie 2020, când Sucharit Bhakdi a dat acel interviu în care spunea că anume măsurile anticoronavirus vor duce la scurtarea vieții a milioane de oameni (pe plan Mondial) o asemenea afirmație părea aberantă pentru mare parte din populație. Impresia generală era că vom sta 2 săptămâni închiși în case și virusul va dispărea, căci așa spuneau autoritățile. Evoluția ulterioară a evenimentelor a dovedit că afirmațiile lui Bhakdi s-au adeverit. Numai în România în anii 2020-2021 a existat un plus de mortalitate de 112000 de oameni față de nivelul din 2019, după cum am dovedit cu rapoartele Institutului Național de Statistică pe anii 2020-2021. Asta desi în perioada ianuarie-martie 2020 mortalitatea fusese mai mică decît în ianuarie-martie 2019. Mortalitatea a început să scadă abia din martie 2022, după ridicarea stării de alertă, cum e dovedit cu raportul Institutului de Statistică pentru anul 2022.
De la publicarea articolului incriminat și până în prezent, guvernele din întreaga lume au constatat ineficiența măsurilor anti-covid care erau valabile în aprilie 2020 (când a fost publicat articolul incriminat) și au renunțat la ele.
Pârâtul a acționat cu intenția de a determina cenzurarea activității mele publicistice, lucru care rezultă din îndemnul fățiș adresat cititorilor săi de a raporta filmarea mea către youtube ca dezinformare/scam cu scopul de a fi ștearsă și din faptul că în documentația pe care o invocă apare și articolul „Fight Against Coronavirus Misinformation Show What Big Techs Can Do When It Realy Tries”, articol care se referă anume la măsuri de cenzură deschisă ori „shadow banning” la care am fost supus.

Reclamant
Mioc Marius Remus

Prezint totodată cititorilor și răspunsul la interogatoriu dat de domnul Cătălin Avramescu, noul director al ISPRI (numit după începerea procesului):