Reluarea știrilor alarmiste despre Covid, precum și decizia Ministerului Sănătății de a emite, din nou, raportări zilnice și incidențe ale cazurilor sunt exagerări, consideră dr. Oana Mihaela Secară. Aceasta arată că în spitale sunt foarte puține cazuri și că marea lor majoritate ar putea fi tratate acasă. Mai mult, formele de boală sunt foarte ușoare și nu mai necesită oxigenoterapie sau alte tratamente complexe.

Numărul testaților pozitiv la Covid nu spune nimic, mai ales că testele, fiind foarte sensibile, pot detecta doar reziduuri ale virusului, spun medicii. În ce privește spitalizările, marea majoritate a pacienților ar putea fi tratați acasă, iar ceilalți sunt internați cu alte patologii, ne spune dr. Oana Mihaela Secară, director medical al Spitalului Municipal Onești.

”Este o exagerare în România cu numărul de cazuri Covid. La noi, în spitale, numărul de cazuri internate este foarte mic. Acum, la Spitalul Municipal din Onești avem 4 pacienți. Am avut săptămâna trecută o audioconferință cu DSP și cu toate instituțiile implicate, ca să ne spună despre persoanele testate pozitiv. Le-am spus însă să înțeleagă că trebuie să lase deoparte problema testaților pozitiv, pentru că există o totală ruptură între numărul de testați pozitiv și numărul de internări. Procentul de persoane infectate care dezvoltă o simptomatologie și se adresează serviciilor medicale este foarte mic. Iar dintre acestea, procentul celor care fac forme medii sau grave este insignifiant. De exemplu, noi am avut într-o zi în spital, săptămâna trecută, cinci confirmați, iar dintre aceștia niciunul nu avea nevoie de oxigen”, ne-a declarat dr. Oana Mihaela Secară.

A dispărut oxigenoterapia

Pacienții cu Covid nu au nevoie de îngrijiri medicale care să depășească un anumit nivel, iar aceștia vin pentru că se și sperie, pentru supraveghere, unii au comorbidități, dar nu pun probleme, spun medicii.

”Am avut, printre cei cinci pacienți de care vorbeam, un copil de 13 ani, dar același lucru, nu avea nevoie de niciun fel de îngrijiri speciale. Se tot vorbește în ultima vreme despre copii internați cu Covid. Au o formă de viroză respiratorie ca orice altă viroză respiratorie, dar ei vin pentru că părinții se tem, dar, în realitate, aceste cazuri se pot trata foarte bine și acasă. În prezent, cu circulația variantei și subvariantelor Omicron, chiar și formele medii nu mai sunt ce erau, nici cele cu pneumonii, și se tratează fără oxigenoterapie și fără alte elemente de medicație care se foloseau anul trecut”, ne-a precizat dr. Oana Mihaela Secară. Astfel, nu se mai folosește tocilizumab, remdesivir sau altele de acest gen și cel mult se dă un antibiotic dacă după câteva zile febra nu scade sau persoana este la risc, și se mai face un anticoagulant tot la persoanele cu comorbidități, dar nu se mai fac terapiile care se făceau, pentru nu mai este nevoie.

”Dispariția oxigenoterapiei este un indiciu foarte bun pentru a vedea care este, de fapt, nivelul de afectare a organismelor respective. Și atunci nu văd de ce este din nou augmentată isteria, de ce pornim din nou pe această linie isterică. Este sezon cald, organismul se apară bine și nu are sens să ne facem probleme”, a afirmat dr. Oana Mihaela Secară.

Pacienții din ATI au alte probleme medicale

Majoritatea persoanelor care au mai ajuns în ultimele trei luni de zile la ATI cu Covid aveau cu totul alte probleme medicale și, dacă au mai decedat dintre ele, decesul nu a fost provocat și nici măcar agravat de Covid, pentru că aveau patologii de altă natură mult prea complexe și grave, arată medicii.

”Asta este greșeala de abordare a statisticii Covid, pentru că ai un pacient Covid în ATI și el are cu totul altă patologie, dar tu îl declari pacient Covid și îți apare în sistem. O altă greșeală în statistici, pe care am semnalat-o de nenumărate ori și nimeni nu a luat nicio măsură, este aceea că dacă un pacient vine pentru orice altă patologie și, la un moment dat, are niște simptome foarte ușoare, tușește de două ori, este testat și se dovedește  a fi pozitiv, el apare în platformă ca pozitiv. Dar el, în două zile, nu mai are nici măcar tusea, dar rămâne în spital pentru patologia lui 100 de zile, de exemplu, și el apare 100 de zile declarat Covid în platforma națională”, ne-a mai declarat dr. Oana Mihaela Secară.

Dependența de vaccin. Autoritățile europene spun că protecția ține doar 4 luni. Vaccinul Covid, din patru în patru luni. Urmează vaccinarea lunară?

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) cer statelor din UE să administreze doza a patra de vaccin anti-Covid și persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, la patru luni de la doza a treia. Autoritățile europene atrag atenția că un nou val este în plină desfășurare pe continent și că au crescut spitalizările și numărul de pacienți de la terapie intensivă.

Doza a patra de vaccin trebuie administrată urgent tuturor persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, care și-au făcut primul booster în urmă cu patru luni. Aceasta este o dovadă clară că așa-zisa imunitate dobândită prin vaccinare a scăzut de la șase luni, la patru luni, creându-se, astfel, dependența despre care vorbeau cercetătorii din domeniul medical.

Autoritățile spun că actualele vaccinuri ar funcționa încă în ce privește reducerea spitalizărilor și a deceselor, ajungându-se la situația absurdă în care doar vaccinurile i-ar mai ține în viață pe infectații cu SARS-Cov-2. Întrucât un nou val se desfășoară în prezent în Europa, cu rate în creștere ale internărilor în spitale și în unitățile de terapie intensivă (UTI), este esențial ca autoritățile de sănătate publică să ia acum în considerare persoanele între 60 și 79 de ani, precum și persoanele vulnerabile de orice vârstă pentru un al doilea rapel, transmit ECDC și EMA.

”Acestea ar putea fi administrate la cel puțin patru luni după cea precedentă, cu accent pe persoanele care au primit un rapel anterior cu mai bine de 6 luni în urmă. Vaccinurile autorizate în prezent continuă să fie foarte eficiente în reducerea spitalizărilor Covid-19, a bolilor severe și a deceselor, în contextul variantelor emergente de SARS-CoV-2”, se arată într-un comunicat al autorităților europene. Totodată, Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a cerut statelor UE să-și vaccineze populația cât mai repede posibil. ”Așa ne protejăm pe noi înșine, pe cei dragi și populațiile noastre vulnerabile”, a declarat Stella Kyriakides.

Doza a patra, și pentru persoanele vulnerabile

Directorul ECDC, dr. Andrea Ammon, a cerut și el începerea imediată a vaccinărilor cu a patra doză de vaccin, având în vedere creșterea numărului de pacienți de la ATI. „Există încă prea multe persoane cu risc de infecție severă cu Covid-19 pe care trebuie să le protejăm cât mai curând posibil. Ne așteptăm ca adulții de 60 de ani și peste și populațiile vulnerabile din punct de vedere medical să aibă nevoie de o a doua doză de rapel. Acestea sunt grupurile cele mai expuse riscului de boală severă și acordarea unui al doilea rapel acestor grupuri acum va evita un număr semnificativ de spitalizări și decese din cauza Covid-19”, a afirmat directorul ECDC. Comitetul EMA pentru medicamente de uz uman examinează în prezent datele pentru două vaccinuri adaptate, însă directorul executiv al EMA, Emer Cooke, susține că este important să se ia în considerare utilizarea vaccinurilor autorizate în prezent ca al doilea rapel la persoanele care sunt cele mai vulnerabile.

Se cere și antigripalul

ECDC și EMA au solicitat autorităților de sănătate publică din UE să planifice rapeluri suplimentare în timpul sezonului de toamnă și iarnă pentru persoanele cu cel mai mare risc de boală severă, combinând posibil vaccinările împotriva Covid-19 cu cele pentru gripă. Grupurile Naționale Consultative Tehnice de Imunizare (NITAG) vor lua în cele din urmă decizii naționale cu privire la cine ar trebui să primească al doilea rapel, ținând cont de situația din țările lor, se mai precizează în comunicatul agențiilor europene. Pentru persoanele sub 60 de ani nu se recomandă, pentru moment, administrarea unui al doilea booster, însă excepție fac rezidenții din casele de îngrijire pe termen lung, care sunt susceptibili de a fi expuși riscului de boală severă.

PARTENERIAT NAȚIONAL