ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Poate că a venit vremea ca Sistemul, așa cum este el cunoscut astăzi, să se prăbușească.

Un editorial de Brandon Smith de la Alt-Market.us pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Puține lucruri sunt mai obositoare și mai jenante decât istericalele în serie ale propagandei mediatice de stânga.

Timp de trei ani, lumea a fost nevoită să se confrunte cu bâzâitul neîncetat și alarmist al mass-media în legătură cu pandemia covid, care s-a dovedit un fleac căruia 99,8% din populație i-ar fi supraviețuit cu ușurință.

După alegerile din 2020 [din SUA], am fost inundați cu relatări despre cum conservatorii sunt o „amenințare la adresa democrației” – o democrație în care progresiștii nici măcar nu cred, așa cum o dovedește recenta lovitură de stat a conducerii Partidului Democrat împotriva lui Joe Biden.

Cea mai nouă găselniță a narațiunii oficiale privind democrația este că libertatea de exprimare (și, probabil, Rusia) reprezintă răul din spatele tulburărilor sociale din țările occidentale.

Noțiunea de crimă de gândire își face loc în primul rând al trusei de instrumente a Sistemului, ceea ce sugerează că intrăm într-o nouă etapă a autoritarismului: incriminarea fățișă a cuvântului.

The Guardian, în Marea Britanie, este întru totul de acord cu această găselniță. Ziarul s-a plasat pe picior de război împotriva lui Elon Musk și a X (fost Twitter), după ce Musk i-a sfidat pe oficialii europeni și britanici și cererile lor de cenzură.

Într-un articol intitulat „Incitarea revoltelor din Marea Britanie a fost un test pentru Elon Musk. Iată ce pregătește pentru America”, Guardian se lansează într-o tiradă de afirmații progresiste delirante, un talmeș-balmeș de vorbe menit să distragă atenția de la ceea ce de fapt cere: moartea libertății de exprimare.

The Guardian scrie:

„...În zilele de aur ale anului 2020, platformele tehnologice, încă afectate de reacția publică, trebuia cel puțin să arate că le pasă. Twitter a angajat peste 4.000 de persoane în domeniul „încredere și siguranță”, însărcinate cu eliminarea conținutului periculos de pe platforma sa și cu detectarea operațiunilor de influențare străine.”

„În Marea Britanie, păsărica a ciripit. În vara aceasta am fost martori la ceva nou și fără precedent. Proprietarul miliardar al platformei tehnologice l-a înfruntat public pe un lider ales și și-a folosit platforma pentru a-i submina autoritatea și a incita la violență. Tulburările din vara anului 2024, din Marea Britanie, au fost balonul de încercare al lui Elon Musk...”

„Mai sunt trei luni până la alegerile prezidențiale [din SUA]. Ce se întâmplă dacă miliardarul contestă rezultatul? Dacă decide că democrația este supraevaluată?”

„...Musk – noul autoproclamat Stăpân al Dezordinii – și-a dat jos masca. El a arătat că nici măcar nu trebuie să te prefaci că îți pasă. În lumea lui Musk, încrederea este neîncredere și siguranța este cenzură. Scopul său este haosul. Și este tot mai aproape să îl atingă.”

Cea mai importantă întrebare, pe care The Guardian și confrații săi de stânga nu o abordează deloc este următoarea:

Dacă o democrație se bazează pe cenzură în masă și pe măsuri de incriminare a gândirii pentru a funcționa, dacă se bazează pe „protejarea” opiniei publice de adevărurile incomode, atunci merită ea cu adevărat să fie salvată?

Eu și multe alte milioane de persoane am susține că nu – nu merită salvată.

Această „democrație” este defectă și putredă și ar trebui să fie ștearsă de pe fața pământului înainte să distrugă însăși cultura pe care pretinde că o protejează.

Stânga politică continuă să demonstreze că este atrofiată emoțional și isterică, mizând pe minciuni și teroare autoindusă pentru a-și conduce turma de susținători mai departe, pe calea aleasă de gardieni (globaliști).

Dacă ați încercat vreodată să îi explicați logic unui copil care urlă și e decis să obțină ceea ce dorește, atunci știți ce înseamnă să discuți logic cu stângiștii.

Hiperemotivitatea stângii este o pârghie ușor de manipulat de către elite, și ea nu este doar apanajul Statelor Unite.

Am remarcat aceeași tendință în Europa și în Marea Britanie. Panica crește în Marea Britanie, deoarece clasa muncitoare (din care majoritatea sunt patrioți) a manifestat în număr mare în toată țara împotriva frontierelor deschise.

Aproape 70% din populația britanică se opune politicilor actuale de imigrație masivă, în special provenind din lumea a treia. Votul în favoarea Brexitului a avut în principal la bază opoziția opiniei publice britanice față de programul de imigrație în masă forțată al UE.

Totuși, cei care se descriu ca „apărători” ai democrației nu sunt preocupați de vocea poporului. Nu sunt preocupați de îngrijorările majorității, decât dacă acestea corespund cu programul lor.

Acest refuz de a ține cont de îngrijorările opiniei publice legate de imigranții din lumea a treia, combinat cu un sistem judiciar cu dublă măsură, care încearcă să ascundă statisticile privind infracționalitatea imigranților, a dus la protestele și revoltele din ultima lună.

Să fim clari: oficialii britanici sunt cei care trebuie blamați pentru violențe. Ei sunt vinovații.

La fel s-a întâmplat și în cazul revoltelor din 6 ianuarie 2021, un eveniment care a început în mod pașnic și care apoi a fost instigat către o reacție violentă, după ce poliția Capitoliului a început să tragă asupra mulțimii cu gloanțe de cauciuc și să arunce grenade cu gaze lacrimogene.

Ursul nu are nevoie de multe provocări pentru a se trezi și a sfâșia.

Evident, atunci când ursul atacă, trebuie să jucați rolul victimei și să aveți grijă să nu spuneți nimănui cum l-ați provocat.

Conservatorii și patrioții au avut parte de acest tip de hipnoză de-a lungul timpului, iar evenimentele recente din Marea Britanie sugerează că operațiunea psihologică nu se va termina prea curând.

Într-un fel, The Guardian este cel care încearcă apa totalitarismului cu degetul, îndepărtându-se de principiul de școală veche al „binelui mai mare”.

Abia dacă abordează acest subiect, însă argumentul său principal este că Sistemul este sacrosanct, indiferent cât de putred ar fi.

Cei aflați la putere și politicile lor nu pot fi criticați sau contestați pentru că... ei bine, pentru că ei sunt elitele, iar noi doar trebuie să avem încredere că ei știu ce este mai bine pentru noi.

Dacă ne amestecăm în vreun fel, atunci ne vom prăbuși și va domni haosul. Iar noi nu vrem asta, nu-i așa?

Ba poate că vrem. Poate că a venit vremea ca Sistemul, așa cum este el astăzi, să se prăbușească. Poate că ar trebui să nu le mai permitem beneficiarilor Sistemului cu dublă măsură să se ascundă în spatele unei aparențe subțiri de democrație.

La urma urmei, versiunea lor de democrație este pur și simplu o tiranie din ce în ce mai mare. Au dovedit acest lucru în Marea Britanie, în caz că mai avea cineva îndoieli.

În fond, nu este treaba conglomeratelor Big Tech sau a oficialilor guvernamentali să supravegheze discursul public.

Pozițiile lor ar trebui să se bazeze în totalitate pe capacitatea de a servi interesul public, iar acest lucru include TOȚI cetățenii, nu doar pe progresiști.

Din ce am văzut până acum, sfidarea lui Elon Musk este o reacție naturală față de un guvern incompatibil. Musk este un simptom al unei mișcări tot mai mari, nu cauza.

Gardienii vor ca totul să se învârtă în jurul unui om, sau al unui grup mic de oameni. Ei vor ca voi să vă concentrați asupra lui Musk sau a lui Trump, pentru că nu vor să recunoască adevărul: adevărata amenințare pe care vor să o neutralizeze sunteți VOI. Și alte milioane de conservatori și de independenți.

VOI sunteți cea mai mare amenințare pentru programul lor!

Dacă un lider politic nu poate oferi un argument solid pentru a-și justifica existența, atunci poate că el nu ar trebui să existe.

Dacă un sistem trebuie înlocuit, el va fi înlocuit, iar progresiștii și globaliștii de la Davos nu vor putea face nimic pentru a împiedica acest lucru.

Ei nu sunt necesari. Ei nu reprezintă viitorul. Ei doar ne trag înapoi.