ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



După ce un imbold irepresibil l-a făcut să arunce ditamai bolovanul în baltă și să tulbure liniștea celei mai sfinte perioade a anului, dl Papahagi s-a bosumflat.

Pasămite, propunerea dumisale de a nu mai sărbători Învierea alături de ortodocși, ci de catolici și protestanți, nu s-a bucurat de aprecierea cuvenită.

Dimpotrivă, a fost împroșcat cu o remarcabilă cantitate de zoaie.

Drept care dl Papahagi anunță că închide taraba și se duce să se pregătească de Paști.

După ce a stricat tihna tuturor, Marele Om se duce să mediteze josnicia și nerecunoștința lumii acesteia și să se reculeagă.

El are un singur lucru să își reproșeze: că a aruncat mărgăritare înaintea porcilor.

 

Porcii suntem noi - ierarhi, preoți, mireni de toate condițiile, mai mult sau mai puțin intelectuali - care nu am înghițit mărgica prezentată ca nestemată, ci am afirmat răspicat că este otrăvită.

Spre ghinionul d-lui Papahagi, și noi, Porcii, facem parte din Biserică. Și continuăm lucrarea Porcilor de ieri – Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, George Racoveanu, Sandu Tudor – care s-au opus cu tărie acum o sută de ani acestui „aggiornamento”.

Retragerea țâfnoasă a d-lui Papahagi, dincolo de dovedi încă o dată că neamul prost se naște ofensat, este mult mai importantă decât pare.

Este pasul înapoi făcut de Agresor în fața Victimei care îi opune rezistență.

Cu adevărat, rar s-a văzut o asemenea mobilizare exemplară a românilor împotriva Zurbagiilor care vor să le Reseteze viețile.

Rar o asemenea ridicare, la un popor acuzat de apatie în fața istoriei.

Cât pe ce să explodeze Mămăliga din nou!

Ca în momentele de mare primejdie, Stupul s-a strâns în jurul Mătcii-Biserică și a alungat Chițcanul venit la furat de miere.

Rozătorul s-a retras cu coada între picioare, bombănind, și amenință că va reveni. Nu ne îndoim. Dracul nu are odihnă.

Însă o asemenea încercare întărește. Dă încredere în propriile forțe. Demonstrează că Marea Resetare și uniformizarea procustiană pe care Noua Ordine ne-o pregătește pot fi combătute.

Și că agresorul, deși puternic, poate fi învins. Cu o triplă condiție: să credem – să mărturisim - să luptăm.

„Îndrăzniți, Eu am biruit lumea.”

Ar trebui să le fim recunoscători lui Papahagi și celorlalți din aceeași făină infestată: în Săptămâna Patimilor, noi am trăit deja o Mică Înviere.