Miercurea Mare - Post Negru. Pr. Ioan Istrati: Sărutul vieții și al morții

Sărutul este de la începutul istoriei, semnul apropierii între oameni. Este semnul iubirii exprimate prin trup, prin ceea ce are mai de preț omul. Gura omenească este sediul vorbirii de Dumnezeu, poarta logosului interior, începătura hrănirii și implicit a supraviețuirii noastre și intrarea lui Dumnezeu în noi prin Euharistie. Prin intermediul gurii ne hrănim cu Dumnezeu, sărutăm Icoanele și pe cei dragi, vorbim cele bune și exprimăm sinele nostru interior. Gura este împreună cu mintea sediul expresivității noastre lăuntrice, organul noetic și înțelegător, vectorul de comunicare și comuniune din organism, poarta firii către Creator și a Creatorului către fire. Gura fiecărui creștin este chemată așadar să devină Potir preacurat al Trupului și Sângelui lui Dumnezeu.
Gestul sărutului implică oarecum o intenționalitate euharistică, prin faptul că sărutul nu este o atingere statică a buzelor noastre de fața unui om, ci mișcarea de a-l aduce pe acesta în noi, în sufletul nostru. De altfel și zgomotul sărutului este în măsură să ne arate că prin sărut noi îl introducem pe cel iubit în lumea noastră, în sufletul nostru. Dimpotrivă gestul scuipării arată voința noastră de a-l arunca afară pe cel urât, de a-l scoate din arealul nostru lăuntric.
În preajma Pătimirilor Domnului, vedem cum acest gest de iubire și prețuire între oameni primește două conotații diametral opuse, infinit de diferite prin intenționalitate și finalitate.
Avem astfel sărutarea femeii păcătoase, întinate de moartea risipirii în trupuri străine. Femeia păcătoasă cade la picioarele lui Iisus, toarnă mir de mare preț pe Capul Lui, Îi udă picioarele cu lacrimi și le șterge cu părul capului ei. Sărutând picioarele Lui, I le unge cu mir. Acest sărut deschide cerurile prin iubire smerită și pecetluiește cu nemurire pe mironosiță. Femeia desfrânată devine proorociță a morții și îngropării Fiului lui Dumnezeu. Iubirea ei anticipează dumnezeiește ungerea Trupului mort al lui Dumnezeu. Sărutarea picioarelor, ca gest de luminoasă pocăință și de umilință negrăită, devine astfel poartă de intrare în Împărăția Celui ce are pământul așternut picioarelor Sale. Ungerea cu mir a păcătoasei integrează ontologic ungerea cu viață a universului de către Cel Uns (Christos). Căderea la picioarele Învățătorului vindecă și întoarce căderea cea amară în păcat. Plângerea cea cu umilință din străfundurile inimii stropește cu Apa Vieții firea omenească cea uscată de moarte și de nerodire.
La cealaltă extremă a istoriei, avem sărutul lui Iuda. Insidios, viclean, calculat, gândit dinainte, simulat în toată deșertăciunea lui, semnul iubirii devine parolă a morții, gestul unirii dezbină și aduce suferință. Ucenicul care văzuse pe orbi văzând, pe muți grăind minunile lui Dumnezeu, pe morți înviați și șezând la masă cu Învietorul, care auzise cuvintele de mulțumire ale celor vindecați de muțenie, devine așadar paradigmă a trădării și pricină a morții pe Cruce. În toată această ură sălbatică a omului ucigător de Dumnezeu, Hristos întoarce suferința în bucurie veșnică, Crucea o preface în Înviere, sulița cu care s-a străpuns Coasta Sa devine toiag care sfărâmă porțile morții, piroanele care L-au făcut să sângereze pe Dumnezeu ne pironesc pe noi întru nemurire, semnele morții devin semnele Învierii. Sărutul lui Iuda arată cum poate umanitatea înstrăinată de cer să întoarcă rațiunile firii către cele dimpotriva firii, să întunece iubirea prefăcând-o în viol sau abuz, să folosească inima pentru a ucide.
Printr-un singur gest, omul poate intra în cerurile iubirii lui Dumnezeu sau se poate afunda în iezerul cel de foc al înstrăinării de cer. Esențială este inima cu care săvârșești totul și lumina sau întunericul pe care-l aduci în lume prin gesturile, gândurile, cuvintele și lucrările tale.
Gestul sărutului implică oarecum o intenționalitate euharistică, prin faptul că sărutul nu este o atingere statică a buzelor noastre de fața unui om, ci mișcarea de a-l aduce pe acesta în noi, în sufletul nostru. De altfel și zgomotul sărutului este în măsură să ne arate că prin sărut noi îl introducem pe cel iubit în lumea noastră, în sufletul nostru. Dimpotrivă gestul scuipării arată voința noastră de a-l arunca afară pe cel urât, de a-l scoate din arealul nostru lăuntric.
În preajma Pătimirilor Domnului, vedem cum acest gest de iubire și prețuire între oameni primește două conotații diametral opuse, infinit de diferite prin intenționalitate și finalitate.
Avem astfel sărutarea femeii păcătoase, întinate de moartea risipirii în trupuri străine. Femeia păcătoasă cade la picioarele lui Iisus, toarnă mir de mare preț pe Capul Lui, Îi udă picioarele cu lacrimi și le șterge cu părul capului ei. Sărutând picioarele Lui, I le unge cu mir. Acest sărut deschide cerurile prin iubire smerită și pecetluiește cu nemurire pe mironosiță. Femeia desfrânată devine proorociță a morții și îngropării Fiului lui Dumnezeu. Iubirea ei anticipează dumnezeiește ungerea Trupului mort al lui Dumnezeu. Sărutarea picioarelor, ca gest de luminoasă pocăință și de umilință negrăită, devine astfel poartă de intrare în Împărăția Celui ce are pământul așternut picioarelor Sale. Ungerea cu mir a păcătoasei integrează ontologic ungerea cu viață a universului de către Cel Uns (Christos). Căderea la picioarele Învățătorului vindecă și întoarce căderea cea amară în păcat. Plângerea cea cu umilință din străfundurile inimii stropește cu Apa Vieții firea omenească cea uscată de moarte și de nerodire.
La cealaltă extremă a istoriei, avem sărutul lui Iuda. Insidios, viclean, calculat, gândit dinainte, simulat în toată deșertăciunea lui, semnul iubirii devine parolă a morții, gestul unirii dezbină și aduce suferință. Ucenicul care văzuse pe orbi văzând, pe muți grăind minunile lui Dumnezeu, pe morți înviați și șezând la masă cu Învietorul, care auzise cuvintele de mulțumire ale celor vindecați de muțenie, devine așadar paradigmă a trădării și pricină a morții pe Cruce. În toată această ură sălbatică a omului ucigător de Dumnezeu, Hristos întoarce suferința în bucurie veșnică, Crucea o preface în Înviere, sulița cu care s-a străpuns Coasta Sa devine toiag care sfărâmă porțile morții, piroanele care L-au făcut să sângereze pe Dumnezeu ne pironesc pe noi întru nemurire, semnele morții devin semnele Învierii. Sărutul lui Iuda arată cum poate umanitatea înstrăinată de cer să întoarcă rațiunile firii către cele dimpotriva firii, să întunece iubirea prefăcând-o în viol sau abuz, să folosească inima pentru a ucide.
Printr-un singur gest, omul poate intra în cerurile iubirii lui Dumnezeu sau se poate afunda în iezerul cel de foc al înstrăinării de cer. Esențială este inima cu care săvârșești totul și lumina sau întunericul pe care-l aduci în lume prin gesturile, gândurile, cuvintele și lucrările tale.
Donează pentru ActiveNews!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!

RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect

Viganò: Conclavul este falsificat – De aceea, viitorul Papă nu va avea autoritate

Peninsula Iberică este noul Wuhan?

A vrut un Nürnberg al Covidismului: A fost aruncat în pușcărie!

BTI: A venit adevărata nucleară: ambasada SUA sugerează că alegerile nu vor fi recunoscute

EMISIUNE LIVE: Doru Paraschiv, ofițerul de informații care l-a prins cu minciuna pe Marian Enache de la CCR ÎN DIRECT la ActiveNews și Starea de Libertate. ACTUALIZARE

Visul umed al Europei e mai aproape ca oricând de a deveni realitate: Să se spele pe cap cu Războiul și cu Zelenski!
Recomandările noastre

22 aprilie 1990, startul Pieței Universității. În urmă cu 35 de ani începea cea mai amplă manifestație anticomunistă din Europa Centrală și de Est. VIDEO și GALERIE FOTO

Alex Jones și Tucker Carlson despre Lupta pentru Adevăr: Globalism, Trump, Israel, Planuri Secrete pentru Al Treilea Război Mondial, WEF, CIA, 9/11 - O EMISIUNE-BOMBĂ tradusă în română - VIDEO
Secțiuni: Biserica Cultură Opinii Prima pagină Știri
Persoane: Iisus Hristos Mântuitorul nostru
Locații: România Țara Sfântă
Organizații: Biserica Ortodoxă Română
Tip conținut: Opinii
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)