ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Doi factori și jumătate străini l-au eliminat pe Călin Georgescu: Bruxelles-ul prin instituții, Budapesta prin sabotarea sprijinului direct de la cel mai înalt nivel din SUA și desigur prin puterea de decizie din guvern și BEC și CCR, cu președinte, respectiv factotum UDMR, și Micronul, care și-a trimis agentul direct peste CCR.

Kelemen Hunor salută de altfel decizia BEC-CCR, spunând că „..în cazul lui Călin Georgescu existau numeroase argumente pentru a nu i se permite să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai. Este vorba despre o persoană care reprezintă o ideologie fascistă, conspiră pentru răsturnarea ordinii constituționale și promite un viitor sumbru pentru toți, punând în pericol atât țara, cât și comunitatea maghiară.”

Neobrazarea liderului UDMR este fără margini, tocmai el vorbește de „ordinea constituțională", în condițiile în care statutul UDMR conține ca obiectiv obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic - respectiv kosovizarea României!

Despre ce „ordine constituțională” vorbim când el cu tot UDMR-ul atentează direct la suveranitatea și integritatea națională a României?

Despre ce fel de CCR și BEC vorbim atunci când acestea i-au permis unuia ca Hunor Kelemen să candideze la președinția României fără niciun fel de problemă?

Acești doi factori și jumătate străini nu au scos din cursă doar un om, au scos de fapt cu totul democrația din țară.

Cât despre Micron, el a revendicat cu mâna pe genunchiul lui Trump înțelegerea Mitterrand - Gorbaciov / Gorbaciov - Bush. Și așa a rămas.

Cât despre factorii interni, în istoria nescrisă a serviciilor se va înscrie cu cerneală invizibilă un singur cuvânt: Trădare.

Un înțelept mi-a spus mai demult cam așa: în România totul este „închis”, totul este vândut, nu mai poți face decât acte de „haiducie”.

Salvarea demnității naționale prin lupta unor insule de expresie identitară contează enorm, atât pentru conștiința și mântuirea noastră, cât și pentru istorie, căci se va putea spune peste timp, așa cum s-a mai spus și până acum: în dictatură, sub ocupație, cineva, câțiva, au luptat.