Suntem în 27 martie, se împlinesc anii de la reunirea Basarabiei cu Țara Mamă din 1918. Resetarea noastră ca români înseamnă reasumarea acestui ideal istoric.

 

Resetarea noastră istorică ca români înseamnă în acelasi timp ca obiectiv și redobândirea teritoriilor noastre ocupate de Ucraina si de toate statele din jurul nostru, inclusiv Serbia, unde trăiesc peste jumătate de milion de români. Setarea ”patriotismului” este însă astăzi făcută de interese politice, geopolitice, simpatii, antipatii si nu în ultimul rând, de trădări. Așa se face că în ”spațiul setat” se vrea ori doar reunirea Basarabiei, aflată în zona de interes geopolitic a Rusiei, sau doar reunirea teritoriilor noastre din Ucraina; de pământul românesc ocupat de Serbia, Valea Timocului, Voivodina, nu mai vorbește bineînțeles nimeni, căci nu este ”de actualitate”. Desigur, lupta pe mai multe fronturi este mult mai grea, dar de fapt, lupta politică nu s-a dus și nu se duce pe niciun front, în realitate, pentru că nu este generată de un resort românesc, ci de comenzi străine, de genul ,,dă în Rusia si cere Bucovina de Nord și Basarabia Istorică (Bugeacul) care apartin Ucrainei sau dă în Ucraina și cere Basarabia, situată în interesul Rusiei. De aici rezultă și sosurile acre fără absolut niciun ingredient românesc precum și ”hărțile mici” care ar trebui mărite la realitatea istorică.

De aceea resetarea românească înseamnă înToarcerea timpului la reperele naționale fundamentale, la cultul eroilor și la înțelegerea sângelui lor care a configurat întreg spațiul național. Folosim ades prea ușor cuvântul Jertfă și nu înțelegem și nu putem cuprinde cu mintea de astăzi că, în adevăr, milioane de români au mers la război, la răscoale, în temnițe sau în munți pentru libertatea de a fi român. Duhul de Ideal chiar a existat si datorită acestuia avem o Țară. Acești eroi, acești scriitori ai culturii, ai istoriei, nu au murit și nu au scris România pe bucăți, ci au făurit-o Întreagă.