ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Brașovul comemorează Dictatul de la Viena în biserici și mănăstiri. 28 august, la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ora 17 și în 30 august la Mănăstirea Sfântul Efrem, după Sfânta Liturghie.
 
Manifestările sunt organizate de Asociația Calea Neamului si Despărțământul ASTRA Brașov, constând în slujba parastasului, simpozion istoric, pliante informative despre Dictatul de la Viena. Pentru Asociația Calea Neamului fondurile necesare se strâng în contul RO62BRDE080SV52855930800. Avem intenția în măsură posibilităților ca oamenii care se adună la biserică și mănăstire să primească din partea noastră pe lângă pomenile tradiționale și o scurtă informare scrisă despre urmările Dictatul de la Viena și reverberatiile actuale, însoțită de un steag tricolor. 

Transilvania de Nord a fost cedată fără luptă armată, dar NU fără luptă. Sute de preoți ortodocși au rămas ca eroii în parohiile lor, luptând pentru  identitatea națională, de multe ori chiar cu prețul vieții. Moartea martirică a Părintelui Protopop de Huedin, jud. Cluj, Aurel Munteanu, s-a petrecut în primele zile ale Dictatului de la Viena, în centrul orasului Huedin, în zi de târg, 10 septembrie 1940.  În drumul său spre înmormântarea unui creștin, Părintele Aurel a fost oprit de un grup de horthysti, civili și militari, fiind luat la bătaie cu pumnii, picioarele și bâtele. Calvarul a durat 4 ore. La final, un măcelar i-a înfipt un baston în gură, până când i-a ieșit prin ceafă. Trupul neînsuflețit a fost îngropat sumar în țărână la marginea orasului, împreună cu cel al gardianului Ioan Nicula, ucis deasemenea în chinuri pentru faptul că i-a sărit în ajutor părintelui. Familia nu a putut să-l îngroape creștinește decât după mai bine de zece zile, iar mulțimea românilor venită la înmormântare a fost împrăștiată de jandarmi. A doua zi, mormântul a fost profanat, crucea fiind smulsă din pământ, iar florile depuse zdrobite în picioare. Criminalii părintelui Aurel au fost ”condamnați” de justiția horthystă la 2 și 3 luni închisoare cu suspendare. Așadar au fost eliberați. Motivarea instanței pentru eliberarea lor a fost următoarea: ,,...ei se aflau într-o stare sufletească care explică amărăciunea și emoțiunea puternică de care au fost stăpâniți și care putea ușor să provoace excese din partea celor plini de fericirea eliberării și cuprinși de sentimente patriotice ...iar mobilul faptei lor a fost acel sentiment general omenesc care este normal pentru toți adevărații membri ai unei națiuni demne.” (raport al Ministerului Afacerilor Străine).  S-a dat astfel liber  la orice fel de atrocități.

Părintele Protopop Aurel Munteanu a fost un simbol al luptei românești iar atunci când a ales să nu plece din Huedin spre locuri mai sigure, era perfect conștient ce riscuri își asumă. Uciderea Sfinției Sale și practic, achitarea vinovaților, s-a vrut a fi un exemplu groaznic pentru toți românii și a constituit un mod de lucru al politicii de ocupație din anii 1940-1944. 

În 1919, părintele a trecut pe lângă moarte atunci când trupele bolsevice ale lui Bela Kuhn din Transilvania au tras asupra lui la Valea Drăganului. Dumnezeu l-a ocrotit atunci pentru ca românul nostru să-și poată împlini destinul. Si l-a îndeplinit. A fost membru în Marea Adunarea Națională de la 1918 care a votat Unirea, a înființat și condus Despărțământul Huedin ASTRA, a organizat numeroase conferințe românești si comemorărări a celor uciși de trupele comuniste în 1919, a ctitorit Catedrala Moților din Huedin, a făcut politică națională și mai presus de toate a zidit în inimile românilor din Apuseni conștiința identitară și credința ortodoxă. În puținele zile ce i-au fost date să le trăiască după instaurarea Dictatului, i-a încurajat pe oameni, le-a ridicat nădejdea națională, spunându-le că Dumnezeu nu va îngădui mult timp asuprirea, rămânerea lui ”la post” fiind cea mai înaltă mărturisire a Cuvântului și a faptei sale. A fost la modul cel mai concret un model exemplar românesc. De aceea a și fost omorât într-un mod ”exemplar”. 

Nu uităm nicio jertfă, niciun os frânt, nu uităm Ip și Trăznea. Sute de români au fost executați, sute de mii deportați, agoniseala lor de o viață confiscată, zeci de biserici ortodoxe dărâmate. Pentru toate acestea statul succesor al regimului Horthy, care are în parlamentul lui bustul lui Miklos Horthy la loc de cinste, nu a dat niciodată socoteală, nu a plătit nicio despăgubire așa cum se obișnuiește la "case mai mari" și nici măcar nu si-a cerut scuze. Ba mai mult, continuă și astăzi ofensiva geopolitică asupra României pentru retrasarea granițelor de sârmă ghimpată ale Dictatului de la Viena. De aceea răspundem prezent în fața memoriei eroilor și martirilor, jerta și lupta lor ne sunt exemple.

Mergem împreună cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc!