Doamnelor și domnilor senatori, am urmărit cu uimire, dar și cu oarecare amuzament, efectele neașteptate în spațiul public, dar și în Parlament, ale unui proiect de lege inițiat de subsemnatul și depus la Biroul Permanent al Senatului în data de 23 martie. Este vorba de proiectul intitulat „Lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”.

Primul efect a fost retragerea, din totalul de 42 de semnături, a celor aparținând senatorilor de la grupul PACE și a altor senatori și deputați. Au rămas fideli propriilor semnături 34 de parlamentari, cărora le mulțumesc pentru atitudine și curaj.

Al doilea efect a fost generozitatea excesivă a presei în a promova proiectul, citește a-l incrimina, atribuindu-l la grămadă celor pe care ei îi consideră suveraniști, printre care, mai pe la coadă, și Partidul S.O.S. România. De aceea am avut nevoie să subliniez: inițiatorul proiectului sunt eu, Dumitru Manea, senator S.O.S. România, circumscripția electorală Iași, iar toți ceilalți sunt susținători. Încă o dată le mulțumesc.

Revin la efectul de presă. Mercenarii profesiei, majoritatea, n-au priceput nimic din gravitatea de fond a proiectului legislativ și nici nu și-au bătut capul să priceapă, căci o astfel de responsabilitate nu e trecută în fișa postului. Îi interesa pe cine servește proiectul sau în cine lovește. Dar mai ales s-au bulucit aproape unanim să îl incrimineze ca extremism, cu toate marotele specifice cutumei globaliste: antidemocratic, xenofob, antieuropean, antisemit, dar mai ales legionar. Nu le mai citez titlurile, sunt foarte multe.

Dar în acest context se distinge, după părerea mea, ca o antepronunțare, și vocea domnului Mircea Abrudean, președintele Senatului, care pe pagina sa de Facebook, preluată de platforma news.ro, spune, citez:

„Uneori cele mai periculoase lucruri nu vin cu zgomot, vin ambalate frumos în cuvinte mari: libertate, identitate, demnitate. Așa este prezentată și o propunere legislativă înregistrată recent la Senat, propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României. La prima vedere pare despre libertatea de exprimare, dar dacă te uiți mai atent, descoperi altceva. În spatele unor cuvinte frumoase, proiectul propune eliminarea acelor reguli care țin România departe de extremism: interdicțiile pentru organizații fasciste și legionare, sancțiunile pentru propagandă extremistă, limitele clare împotriva glorificării criminalilor de război. De aceea trebuie să spunem lucrurilor pe nume: nu este un proiect despre mai multă libertate, este un proiect despre mai puțină protecție împotriva extremismului.”

Care extremism, domnule Abrudean? Suntem noi, românii, atât de extremiști, xenofobi, antisemiți etc., încât să fie nevoie de patru legi și o ordonanță ca nu cumva să îi persecutăm pe străini și pe alogenii din țară? Vi se pare normal? Dumneavoastră, prin această declarație, care, repet, este și o antepronunțare, pentru că induceți modificarea votului într-o anumită parte, îmbogățiți pur și simplu teoria bolovanului de sare din „Prostia omenească” a lui Creangă. În sensul că bolovanul de sare încă nu e pe sobă, dar dacă îl pune cineva? Și dacă îl pune, nu cumva poate cădea pe copilul care încă nu s-a născut?

Nu, domnule Abrudean. Proiectul nu propune eliminarea acelor reguli care țin România departe de extremism. România este și a fost întotdeauna departe de extremism. E foarte bine că există acte normative de protecție împotriva urșilor polari, de pildă, dar acolo unde sunt urși polari. În România nu sunt, iar supralegislația privind antisemitismul în România este de-a dreptul absurdă și, mai ales, suspectă.

Prin aceste legi se încalcă pur și simplu 17 articole din Constituție. Pentru conformitate, voi cita articolul 4 din proiectul legii propus de subsemnatul. Așadar, articolul 4: se abrogă Legea 107/2006, Ordonanța de urgență nr. 31/2002, Legea 217/2015, Legea 157/2018 și Legea 241/2025, care încalcă flagrant Constituția după cum urmează.

În plan individual, încalcă flagrant articolele 1–3, 20, 23 alineatul 1, 29, 30, 31, 40, 53 și le anulează legitimitatea, căci neagă libertăți naturale fără de care acordul constituțional nu mai poate fi prezumat.

În plan colectiv, încalcă articolele 2, 3 coroborat cu 4, 54 alineatul 1, 55 alineatul 1 din Constituție, stânjenind apărarea intereselor naționale, provocând blocarea anticorpilor identitari, deci corodând suveranitatea României.

În plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintașilor noștri, care au întărit țara față de orice tip de acțiuni păgubitoare, prin aceste legi încălcându-se astfel articolele 33 alineatele 2 și 3 din Constituție.

În planul echității, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcând principiile de nediscriminare între cetățenii de orice etnie asumate constituțional: articolele 4, 6 alineatul 2, 16 alineatul 1 din Constituție.

În plan justițiar, prin formulări imprecise, oferă aparatului administrativ și juridic posibilități de interpretare arbitrară, imprevizibilă, abuzivă, tendențioasă.

În plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii denotă, prin aceste legi, un exces de influență și putere a acesteia, exces a cărui denunțare poate fi incriminată pe baza lor.

„Noi nu suntem contra îmbogățirii celor ce vin și se așază în țară”, spunea I. Eminescu într-un articol din „Timpul”, la 1 decembrie 1882. „Dar ca de dragul lor să ne ucidem oamenii noștri proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai să compromitem existența fizică și morală a rasei române, iată ceea ce e de neauzit și de neînțeles.”

Doamnelor și domnilor senatori, românii n-au fost niciodată și nu sunt nici acum nici xenofobi, nici extremiști. Nu îl putem acuza de xenofobie pe Ștefan cel Mare, pentru că se bătea cu turcii, cu tătarii, cu polonezii sau cu ungurii. Și nici pe Mircea cel Bătrân, și nici pe Vlad Țepeș sau pe Radu de la Afumați. Ei se băteau cu niște cotropitori care voiau să ne ia țara.

Pe de altă parte, noi am primit în mijlocul nostru pe toți străinii care s-au așezat aici cu gânduri de pace. Am împărțit cu ei tot ce am avut. Le-am dat aceleași drepturi ca ale noastre și continuăm să o facem. Orice străin este binevenit și bine primit în țară și în casa mea. Dar dacă încearcă să îmi ia nevasta, s-ar putea să devin xenofob și extremist, oricine ar fi el.

Pentru că suntem români și punctum. Nu uitați: Trăiască nația!

Vă mulțumesc.

Dumitru Manea,

Senator SOS România, circumscripția 24, Iași