ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Liga Studenților (LS IAȘI) a depus un denunț la Parchetul General împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și a fostului director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, materializată în neemiterea unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate.
 
Tinerii au lansat și un mesaj de tip hashtag, #sendTurcantojail, adică „Trimite-o / trimiteți-o pe Turcan la închisoare!”
 
Cum a modificat Raluca Turcan legislația înainte de expoziție
 
În dezbaterea publică legată de furtul coifului și a brățărilor dacice, diverse persoane publice sau personaje politice au adus în discuție diverse aspecte: că muzeul din Olanda nu ar fi important și că trebuiau expuse numai la Luvru, că Muzeul Național de Istorie a României să închis de două decenii și că ne batem joc de patrimoniul național, că cei care au decis trimiterea lor la expoziție au mai mult o răspundere morală decât legală, până la faptul că, de fapt, coiful nu ar fi getic, ci scitic, sau glume proaste că ar fi fost furat de suveraniști sau de susținătorii lui Călin Georgescu.
 
Dar absolut nimeni, nici măcar Parchetul, nu a sesizat esențialul: care erau normele legale în vigoare la data realizării expoziției? Până a lămurit Liga Studenților situația!
 
Într-un comunicat emis miercuri seară, studenții arată că până la venirea Ralucăi Turcan în fruntea Ministerului Culturii, prin legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, nu erau permise din punct de vedere juridic expozițiile cu bunuri mobile de patrimoniu în străinătate, ci doar în țară și că nu exista nicio precizare clară cu privire la cine trebuie să aprobe exportul temporar al unor obiecte de patrimoniu pentru realizarea de expoziții în afara granițelor.
 
Ulterior, Turcan a modificat legea patrimoniului prin prin OUG 27/03.08.2023, adăugând un nou articol, nr. 34^1, prin care, „pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice.” Liga Studenților a sesizat că modificarea a fost realizată doar cu o săptămână înainte de aprobarea organizării expoziției „Dacia. Ultima frontieră a Romanității", de la Roma.
 
„Turcan se autoincriminează” /  „Când a mințit doamna Turcan?”
 
Acuzând că furtul a fost un „hazard” și fără a-și cere măcar scuze, declarațiile fosului ministru al Culturii, Raluca Turcan, sunt contradictorii. Inițial, după furt, în seara zilei de sâmbătă (mai precis la orele 23.00, deși furtul a fost anunțat de dimineață - n.n.), a declarat că pregătirea expoziției a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România.
 
Ulterior, pe 27 ianuarie, Turcan a afirmat pe pagina personală de Facebook că, de fapt singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul Drents ar fi fost doar Muzeul Național de Istorie a României și, după mintea ei, nu ar fi fost nevoie de Hotărâre de Guvern. Unde au dispărut cele 18 muzee, doamna Turcan?
 
A doua zi, la Antena3, a dat iar cu bățul în baltă susținând inițial că nu a citit contractul, iar ulterior că a făcut-o, și a insinuat că participarea Jandarmeriei Române sau a unor structuri militarizate în transportul bunurilor nu ar obliga Guvernul la emiterea unei hotărâri în acest sens, în totală contradicție cu ceea ce afirmase în urmă cu două zile, legat de expoziția similară de la Roma.
 
Acum, Raluca Turcan încearcă să se disculpe, susținând că în baza OUG 27/2023 nu ar fi fost necesară o Hotărâre de Guvern, întrucât muzeele din țară, care au subordonări diferite și personalitate juridică proprie, care au fost co-participante nu ar fi instituții publice, deși legislația în materie le consideră pe toate drept instituții publice de cultură, iar conform normelor în vigoare deja existau cel puțin două instituții implicate: Ministerul și Muzeul Național de Istorie.
 
Câteva întrebări pentru procurori și doamna Turcan, puse de Liga Studenților
 
1. De ce Guvernul a mobilizat mai multe instituții centrale pentru expoziția anterioară și similară de la Roma, iar pentru cea din Assen nu? (Inițiativa trebuia să aparțină ministrului de resort, deci doamnei Turcan.)
 
2. De ce a existat diferență de tratament și condiții de securitate între expoziția de la Roma și expoziția de la Assen, din Olanda?
 
3. Care a fost rolul doamnei secretar de stat Diana-Ștefana Baciuna în organizarea sau aprobarea expoziției?
 
4. A cerut sau nu domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu hotărâre de guvern pentru expoziție?
 
Fără răspunsurile la aceste întrebări nu se poate stabili vinovăția penală a celor implicați.
 
Furtul coifului, moment prost pentru PNL
 
Sâmbătă, chiar când s-a produs furtul de la Muzeul Drents din Assen, a avut loc Congresul Partidului Național Liberal (PNL) la care a fost anunțat Crin Antonescu drept candidatul partidului la alegerile prezidențiale. Iar furtul i-a „furat” startul, Făt Frumos al PNL țipând după isteric că „extremiștii încearcă să profite” de furtul tezaurului. În cor, mai toți PNLiștii de frunte au ieșit să denunțe nedreptatea care li se face: nimănui nu-i pasă de candidatura celui poreclit „Căcărău”, ci de furtul coifului și al brățărilor dacice care s-a făcut cu binecuvântarea politică a PNL! Raluca Turcan a încercat să dreagă busuiocul pe pagina personală de facebook profitând de disputa dintre Mihail Neamțu și Adrian Papahagi asupra subiectului, uitând că în 2013 ne amenința că preferă să își taie o mână decât să-l voteze pe Crin Antonescu care este „retrograd și antieuropean”.
 
PNL a făcut presiuni constante asupra Ligii Studenților
 
Ironia Ligii Studenților asupra congresului PNL nu este întâmplătoare: pupilii de la Iași ai lui Antonescu, adică Costel Alexe și Alexandru Muraru, sunt direct responsabili de o serie de presiuni exercitate asupra organizației studențești.
 
În 2021, Liga Studenților a fost singura organizație care i-a luat apărarea fostului deținut politic Octav Bjoza care fusese demis din funcția de subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 de către Florin Cîțu la propunerea lui Muraru, care era consilierul lui Iohannis la momentul respectiv.
 
În anul următor, tot Liga Studenților a reușit să blocheze încheierea unui acord între Consiliul Județean Iași condus de Costel „Tablă” Alexe și raionul Orhei din Republica Moldova, condus de Dinu Țurcanu, reprezentant al partidului pro-rus și anti-românesc ȘOR care, printre altele, batjocorește constant memoria soldaților români din cel de-al Doilea Război Mondial.
 
La acestea, se adaugă criticile constante ale Ligii față de Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca care au distrus efectiv sistemul de educație, dar și față de PNL și PSD în general, mai ales pentru măsurile menite să restrângă libertatea românilor în pandemie sau să se obțină liste de membri ai asociațiilor, ca în anii '50.
 
Aceste acțiuni curajoase pentru un grup independent de tineri și perfect legitime nu aveau cum să nu rămână fără un răspuns: conducerea județeană a PNL a eliminat Liga Studenților din organizarea Forumului primarilor din România și Republica Moldova, i-au blocat accesul la eveniment președintelui de onoare al organizației, Silvian-Emanuel Man, și l-au acuzat fără absolut nicio bază că ar fi „spion rus”. Asta în timp ce tot PNL Iași bătea palma cu pro-ruși. Mai mult, conform informațiilor din mass-media locală și a surselor ActiveNews de la Chișinău, tot PNL a căutat să oprească prin toate mijloacele activitatea Ligii în Republica Moldova, inclusiv prin cumpărarea sau racolarea membrilor organizației de acolo. Liga Studenților (LS IAȘI) a devenit în 2022 prima organizație comună a studenților de pe ambele maluri ale Prutului, după cel puțin 82 de ani!
 
Liga Studenților apără patrimoniul cultural național
 
Toma Tataru, președintele Ligii Studenților, declară că, din analiza faptelor recente, „par îndrituiți cei care afirmă că furtul a fost premeditat, în contextul în care Muzeul Național de Istorie a României stă, de fapt, închis de 23 de ani și cu risc mare de a fi afectat de un cutremur, prin voința domnului Oberländer-Târnoveanu. Poporul român nu are acces la cunoașterea istoriei sale și la cele peste 690.000 de obiecte, dintre care peste 4400 sunt clasate ca tezaur, care compun patrimoniul instituției, spre deosebire de alte națiuni europene ale căror elite politice nu exprimă dispreț față de istoria propriilor popoare, așa cum exprimă elitele politice de la București. Acum nu mai vrem o țară ca afară?!”
 
Deși susținătorii Ralucăi Turcan și politicienii PNL cred că mișcarea Ligii este o formă de răfuială politică promovată de PSD și că o organizație studențească nu ar avea legătură cu subiectul, în luna decembrie a anului trecut, organizația a fost premiată de Casa de Cultură a Studenților din Iași cu titlul „cel mai bun proiect studențesc” pentru activitatea lor de promovare a patrimoniului cultural-religios local, a bisericilor vechi din Iași care nu sunt pe traseele istorice clasice, de organizare de ateliere pe teme de patrimoniu cu elevii, și de conservare și protejare a bunurilor unor lăcașuri de cult, cum ar fi așezămintele monahale românești din Sfântul Munte Athos. Deci nu au picat din pom, mai ales că, de pe site-ul organizației, se vede clar că au fost critici față de orice partid politic.
 
Tinerii au cerut și un punct de vedere public din partea Serviciului de Informații Externe (SIE) dacă este implicat în protejarea patrimoniului sau nu și dacă a luat măsuri anterioare furtului cu privire la expoziție, la care, nu au primit încă răspuns. De asemenea, au solicitat publicarea de urgență a contractului dintre MNIR și Muzeul Drents (AICI, obținut de ActiveNews - n.n.), condamnând lipsa de transparență cu privire la acesta.
 

Cum se face că deși avem instituții publice pe care le plătim să vegheze asupra patrimoniului național și asupra respectării legii, dar și oameni politici pe care i-am votat și i-am plătit să ne reprezinte, nimeni nu a semnalat aspectele ridicate de Liga Studenților (LS IAȘI) și nu a avut curajul acțiunii lor, în ciuda presiunilor anterioare care s-au exercitat asupra organizației? Le-a luat cineva apărarea acestor tineri? Nu ar însemna că, de fapt, ar trebui să investim mai mult în oameni ca ei?