Mitropolitul Marcus al Tomisului a participat la primul Sinod de la Niceea din anul 325 (Partea I)

De Prof. Constantin Barbu / Opinii / Publicat: Duminică, 18 februarie 2024, 14:00 / 0 comentarii

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!

Începem acest text lămuritor prin câteva precizări simple și importante. Am publicat cu ajutorul Academiei Tomitane și al Arhiepiscopiei Tomisului peste 1000 de volume în colecția Monumenta Romaniae Historica.

Acest proiect l-am propus întâi Patriarhului României și găsesc acum printre hârtiile mele de corespondență o scrisoare către Preafericitul Patriarh Daniel (despre care cred că nu era cea dintâi).

Scrisoarea mea este datată 18 noiembrie 2020 și avea 91 de pagini (fiindcă îi trimiteam Patriarhului Daniel și lista primelor 160 de volume. Proiectul se numea atunci Monumenta Romaniae Historica et Sacra.

Iată textul scrisorii:

Nr. 101 / 18 noiembrie 2020

Preafericite Părinte Patriarh,

Este o onoare absolută pentru mine să vă scriu această epistolă, epistolă care ar putea schimba istoria României și a Bisericii Ortodoxe Române.

Proiectul se numește Monumenta Romaniae Historica et Sacra, în 1000 de volume, format A4, în facsimil color, având fiecare volum câte 500 de pagini.

Nu ar fi atât de important faptul că nici o cultură a lumii nu are o carte despre istoria sa spirituală întinsă pe 1000 de volume, având împreună 500.000 de pagini.

De ce este importantă această lucrare pentru istoria României și pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române?

1. Documentele (papirusuri, manuscrise, acte etc.) cuprind perioada dintre 1660 î.e.n. până în 2020.

2. Biserica Ortodoxă Română primește în dar cele mai frumoase și mai strălucitoare mărturii, începând cu Sfântul Andrei, continuând cu episcopii, arhiepiscopii și mitropoliții Tomisului și ai Vicinei (până în 1359, când Iachint de Vicina întemeiază mitropolia de la Curtea de Argeș), papirusul Sinodului de la Niceea, manuscrisele din Niceta de Remesiana, Martinus de Braga etc. și documentele semnate de episcopii și mitropoliții străromâni pe actele Sinoadelor de la Niceea, Constantinopol, Chalcedon, Efes...

3. Astfel, Biserica Ortodoxă Română devine, prin străvechimea ei în timp, nobilă kai presbeia, fiind de același rang spiritual cu Roma și Vaticanul, cu Bizanțul și Ierusalimul.

4. Și ceeace este mai important decât orice: manuscrisele episcopilor, arhiepiscopilor și mitropoliților de la 303 până la 1359 asigură continuitatea străromânilor și românilor după retragerea împăratului Aurelian din Dacia până la întemeierea Țării Românești. Este luminarea a ceea ce s-a numit „mileniul întunecat".

Monumenta Romaniae Historica et Sacra sunt concepute ca o carte grandioasă în 1000 de volume, fiind o antologie vie în care sunt culese cele mai importante documente, acte, mărturii despre identitatea europeană a poporului român, urme aflate în cele mai vestite arhive ale lumii.

Documentele privesc istoria străromânilor și a românilor cuprinsă între 1660 î.e.n. până în anul 2020, adică de la legendarul rege trac Rhesos (prezent în Homer, într-un celebru papirus) până în prezent.

Documentele, actele, mărturiile se întind pe aproximativ 500.000 de pagini în facsimil color (toate inedite până astăzi). Acestea se află în arhivele și bibliotecile din Vatican, Harvard, Oxford, Cambridge, Sankt Petersburg, Moscova, Saint-Gallen, Lorsch, München, Berlin, Bruxelles, Madrid, Barcelona, Paris, Reims, Strassbourg, Köln, Viena, Veneția, Zürich, Berna, British Museum, Heildelberg etc.. În peste 74 de arhive din Europa, SUA, Asia, Africa (Egipt).

Între cele mai spectaculoase documente și manuscrise putem aminti papirusul Herodot (anul 50 e.n.), manuscrisul din Vatican despre Regallianus (strănepot al lui Decebal, anul 260 e.n.), manuscrisul cu cuvinte în limba dacă al lui Dioscorides, manuscrisele Sfinților părinți ortodocși străromâni Niceta de Remesiana, Dionisie cel Smerit (Exiguus), Ioan Casian (manuscrise din secolele V-X, unele aparținând lui Carol Magnul, altor regi și împărați europeni, ale unor papi celebri), manuscrisul privitor la Imperiul Dacic al lui Galerius (manuscris cumpărat de Ludovic al XIV-lea), manuscrisul Chronographiei lui Theophanes (anul 579 e.n., în care se află rostite primele cuvinte ale limbii române: torna, torna fratre), manuscrise ale Cosmographiei lui Aethicus, hărți ale Daciei (secolul I î.e.n., manuscrise cu cuvinte în limbile scită, tracă, getică și dacă).

Între altele, papirusul din 16 iunie 106, Decebal fiind în viață, prin care împăratul Traian se intitula „Trajanus Dacicus".De asemenea, extrem de importante sunt manuscrisele privitoare la episcopii, arhiepiscopii și mitropoliții Sciției Minor (Dobrogea), de la anul 303 (Evangelicus) până la 1359 (Iachint de Vicina), primul mitropolit al Țării Românești – însemnând 1000 de ani de viață religioasă și obștească pe teritoriul României.

Astfel, vom acoperi cu documente și acte toate secolele de la Decebal până la întemeierea Țărilor Române, demonstrând continuitatea absolută a străromânilor și românilor pe teritoriul țării noastre (de exemplu inscripții în latină și greacă cu 29 de regi daci între anii 114-325 e.n. sau 29 de voievozi români ai Transilvaniei, între anii 980-1282, cu documente din arhivele de la Viena, sau manuscrisul lui Gerard din Cenad privitor la ortodocșii români din Transilvania anului 1040).

Se publică pentru prima dată în facsimil color manuscrise bizantine, secolele IV-XIV. Documentele sunt în 24 de limbi, între care greacă, latină, gotică, germană, chineză, ebraică, armeană, coptă, spaniolă, italiană, slavă veche, rusă, suedeză, engleză, franceză, islandeză etc. Se publică 5000 de pagini din rapoartele împăratului Rudolf al II-lea referitoare la Mihai Viteazul (unde apare celebrul raport în care Mihai Viteazul are titlurile de voievod al celor trei Țări Române); de asemenea, raportul secret al lui Malaspina în care se face rezumatul cuvântului pe care Mihai Viteazul l-a ținut în catedrala din Alba Iulia. De asemenea,Hronicullui Cantemir și Tratatul de la Luțkcu semnătura lui Petru cel Mare, în care se statuează granița Moldovei pe Nistru. Publicăm, de asemenea, actul prin care a fost cumpărată Transnistria de către boierii moldoveni din vremea lui Duca-Vodă, actele de proprietate pe Bucovina de Nord și cel mai vechi manuscris privitor la sudul Basarabiei, document din anul 540. Pentru Unirea Principatelor sub Cuza Vodă publicăm documente aflate în mai multe arhive europene. De asemenea, actul care consfințește România Mare, Tratatul de la Trianon.

Aceste 1000 de volume cu acte și documente fundamentale din toate marile arhive și biblioteci ale lumii se constituie drept cea mai bogată arhivă pe care o are un popor european până astăzi, fiindcă nici un popor nu are încă o istorie în 1000 de volume.

Preafericite Părinte Patriarh,

Dacă ne întrebăm cum putem tipări această lucrare în 1000 de volume, Vă spun că am tipărit deja 265 de volume (având pregătite pentru tipar, deja, alte volume până la volumul 660), iar tipărirea celor 1000 de volume ar putea dura cel mult un an și opt luni.

Financiar, avem trei variante de lucru:

a. Plătește Biserica Ortodoxă Română tiparul care costă aproximativ 500.000 de euro.

b. Plătește Secretariatul Cultelor (prin domnul Secretar de Stat Opaski, care cunoaște proiectul, având și descrierea primelor 100 de volume).

c. Se ocupă de costurile financiare Arhiepiscopia Tomisului, prin IPS Teodosie, Domnia Voastră având în sarcină doar generozitatea de areactiva Mitropolia Tomisului.

Preafericite Părinte Patriarh, orice variantă este bună.

În cazul în care apelăm la Arhiepiscopia Tomisului, un cuvânt generos al Dumneavoastră, cel de reactivare a Mitropoliei Tomisului, mitropolie străveche de peste 1600 de ani (din vremea lui Theotim I), ar salva istoria României, căreia îi lipsesc actele pentru cei 1000 de ani, mileniu pe care numai episcopii, arhiepiscopii și mitropoliții Bisericii noastre strămoșești îl pot dovedi.

În această situație, pe care o doresc fericită, eu renunț la drepturile mele de autor în sumă de 1.000.000 de euro.

În anexa micii mele epistole, permiteți-mi să anexez o scurtă descriere pentru 160 dintre volumele cuprinse în Monumenta.

Dacă acest proiect se îndreaptă pe o cale luminată, pe care numai Preafericirea Dumneavoastră o poate lumina, V-aș putea ruga să îmi acordați o audiență științifică.

Pe viu, fiindcă eu trăiesc acest proiect nu doar îl gândesc, V-aș putea convinge de absolut orice. Fiindcă nu mă cunoașteți personal, îmi îngăduiesc să vă spun că am publicat peste 800 de cărți. Și asta nu ar fi nimic. Noica și Părintele Stăniloae m-au apreciat în cuvinte de nivel ultim.

Vă rog să primiți, Preafericite Părinte Patriarh, gândul meu cel mai bun, împreună cu o îmbrățișare filială. Gând și îmbrățișare care se întemeiază pe o speranță absolută.

Constantin Barbu

18 noiembrie 2020

Aici se poate citi lista celor 160 de volume:

Monumenta Romaniae Historica et Sacra

Iată Anexa cu descrierea scurtă pentru 160 dintre volumele cuprinse înMonumenta:

Volumul

Anacharsis. Epistulae

Universitätsbibliothek Heidelberg, Cod. Pal. graec. 23 (Sec. X)

•

Pompeius Trogus - Justinus Junianus - Historia

Oroles, regele dac din Transilvania

St. Gallen, Stiftsbibliothek, Cod. Sang. 623 (Ms. sec. IX)

Anacharsis este fiul lui Gnouros, un prinț scit dintr-o celebră familie regală a sciților, mama lui fiind o grecoaică nobilă. Trăitor la Atena, Anacharsis a scris o carte de 800 de versuri în greacă, o carte în care prezintă obiceiurile sciților și ale grecilor. Din cartea de Sentințe s-au păstrat fragmente celebre. Anacharsis scria și vorbea în greacă și scită, el fiind prezentat de istorici ca un nobil dintre tarabostes.

Despre darurile simbolice trimise de Idanthyrsus lui Darius s-a vorbit în multe cărți celebre de istorie și s-au păsatrat câteva rescripturi excepționale. Eminescu însuși celebrează acest schimb simbolic legendar:

„După vremuri mulți veniră, începând cu acel oaspe,

Ce din vechi se pomenește, cu Darius a lui Istaspe".

Historia lui Pompeius Trogus cuprinde un capitol fenomenal despre un rege geto-dac al Transilvaniei, pe nume Oroles, trăitor în anul 300 î.e.n.

Manuscrisul, din secolul IX, se găsește la St. Gallen, Stiftsbibliothek, Cod. Sang. 623.

Manuscrisul în facsimil se publică pentru prima dată în lume.

Volumul 2

Thucydides

Historiai

Vatican, BAV, Pal. gr. 252 (secolul IX)

•

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 69.20 (secolul X)

În Istoriile sale (II, 29, 1) Thucydides aduce vești despre Sitalces, regele tracilor. Astfel, atenienii, prin proxenul Nimphodoros, a cărui soră era regina tracilor, încearcă o alianță cu odrisii și tracii. Mai aflăm că Teres, tatăl lui Sitalces, fondase pentru odrisi un regat mai întins decât restul Traciei. De reamintit că exista și o mare parte de traci liberi și independenți.

Despre traci aflăm că locuiesc între Munții Haemus și Rodope. Geții sunt dincolo de Munții Haemus, ei fiind vecini cu sciții cu care au mari asemănări.

Regatul tracilor era atât de puternic încât Thucydides scrie că: „Dintre statele din Europa situate între Golful Ionic și Pontul Euxin, acesta a fost cel mai mare mulțumită veniturilor în bani și a altor bogății".

3 Volumul 3

Herodotos

Historiai

British Library, Papirus 1109, sec. I-II

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plutei 70.3, anul 901

Se publică și o hartă străveche privitoare la Dacia, textele în greacă și română privitoare la sciți, daci și geți.

4 Volumul 4

JOHANNES CASSIANUS

Palimpsestul de la Torino

Biblioteca Nazionale F. IV. 1 Fasc. 16, Anul 501

Palimpsestul de la Torino se află în Biblioteca Nazionale F. IV. 1 Fasc. 16, fiind cel mai vechi manuscris Johannes Cassianus din lume, alături de Autun, Bibliothèque Municipale 28 (24) și de Palimpsestul aflat la Montecassino, în Archivio e Biblioteca dell'Abbazia 295.

5 Volumul 5

Apostolul Andrei - Liber pontificalis (Epitome Feliciana) (anul 775)

Numele Apostolului Andrei, ca frate al fericitului Petru, apare în Liber pontificalis (Epitome Feliciana).

Publicăm în facsimil color inedit paginile 16r-24, din ms. latin 1451, anul 775, aflat în BNF.

Paginile reprezintă Liber Pontificalis.

6 Volumul 6

Dioscorides

De materia medica

Bibl. Naz. Nap. Ms. ex-Vindobonensis Gr.1

Secolele VI-VII

•

De materia medica

18 Papirusuri Dioscorides

Anul 140 - Secolul II

Dioscorides Napolitanus este Codex ex-Vindobonensis Graecus 1. Manuscrisul grec din Biblioteca Națonală din Napoli (Bibl. Naz. Nap. Ms. ex-Vindobonensis Gr.1) este o copie valoroasă după celebrul exemplar din Biblioteca Națională din Viena, ms. 512 (sec. VI), cunoscut sub numele Codex Vindobonensis med. gr. 1, executat la dorința prințesei imperiale Alicia Juliana (trăitoare în Constantinopol între anii 462-527/528).

Publicăm și 18 papirusuri Dioscorides (anul 140 - secolul II).

În manuscrisul lui DIoscorides se află 49 de denumiri de plante în limba dacă (pe care le știa și Eminescu).

7 Volumul 7

Nicetas de Remesiana

Te Deum laudamus (anul 1295)

Manuscrisul Te Deum laudamus de Nicetas de Remesiana este o copie facsimil color după manuscrisul latin 13233 (f. 64r-64v), anul 1295, aflat în Biblioteca Națională a Franței.

Breviarium (unde se află Te Deum laudamus) este un manuscris care a aparținut Bibliotecii lui Charles V.

Nicetas trăitor pe teritoriu Daciei. O traducere se află și în Dosoftei, la sfârșitul Pslatirii.

8 Volumul 8

Dionysius Exiguus

Collectio canonum (anii 825-950)

Manuscrisul lui Dionisyus Exiguus, Collectio canonum, este ms. lat. 2316, anii 825-950, aflat în Biblioteca Națională a Franței.

Codexul lat. 2316 este un manuscris în limba latină care conține, în principal: „Contient : Excerpta Patrum (2-25) ; Dionysius Exiguus. Collectio canonum (26-84). — Collectio 400 capitulorum (84r-118v). — Breviarium apostolorum (120r-121v)". Dionysius Exiguus născut în Dobrogea, trăitor la Constantinopol și Dobrogea. El a calculat Anno Domini.

9 Volumul 9

Dionysius Exiguus

Canones Nicaeni concilii

•

Canones apostolorum

BAV, Pal. lat. 485, anii 860-875

Cele două lucrări ale lui Dionysius Exiguus, Canones Nicaeni concilii (BAV, Pal. lat. 485, f. 64r-68r) și Canones apostolorum (BAV, Pal. lat. 485, f. 68r-72v), se află în Biblioteca Vaticanului.

10 Volumul 10

Aethicus Histricus – Cosmographia

BAV, Reg. lat. 1260

Secolul VIII

Cosmographia lui Aethicus Histricus se află în Vatican în Reg. lat 1260 (f.f. 125-164v). Cosmographia este urmată de pagini (f.f. 165-178v) cu nume de plante, nume în care se regăsesc cuvintele „Dacia" și „Pontica", anume în cinci capitole ale Hermeneumatei (dacipartia, glandis pontica avatellana, pice pontica etc.).

11 Volumul 11

Ioannes Scylitzes - Historia Byzantina

Madrid, Biblioteca Națională a Spaniei,

Secolul XII-XIII

Manuscrisul lui Scylitzes are 234 de pagini, este un pergament cu ilustrații color absolut superbe. Acest sinopsis istoric cuprinde istoria împăraților bizantini de la 811 până la 1057.

În acest manuscris aflăm numele episcopului Ioan trimis de patriarhul Constantinopolului ca întâi stătător al Bisericii Ortodoxe din Alba-Iulia, la care vine, în anul 1003, ca să se închine, regele Ungariei.

12 Volumul 12

Johannes Cassianus – Collationum

Pars I - Pars II

Basel, UB, B V 13

Secolul IX

Manuscrisul se află în Biblioteca Universității din Basel, B V 13. Fizic, manuscrisul se prezintă sub dimensiunile 28,5 x 24 cm; 31 bis 12,5 x 22 cm. Este un pergament scris la Lorsch în secolul IX. Johannes Cassianus este celebrul călugăr dobrogean, născut în localitatea Casiei.

Johannes Cassianus - Ioan Cassian - s-a născut în anul 360 într-un sat de lângă Histria, în Dobrogea și a murit în anul 435 la Marsilia, în Franța. În De Viris Illustribus Gennadius de Marseille mărturisește originea străromână a sfântului: „... Cassianus, natione Scytha...".

Sarcofagul lui Ioan Cassian se află în cripta Abației Saint Victor.

13 volumul 13

Pseudo-Apuleius

Herbarius

(sive Liber de nominibus et virtutibus herbarum)

Pseudo-Apuleius a trăit în secolul IV și a lăsat un celebru Herbarius, având ca surse antice De materia Medica a lui Dioscorides și Historia Naturalis a lui Plinius. Textul este scris în limba latină. Pentru cultura română și pentru istoria străveche, Herbarius este important pentru cuvintele de plante în limba dacă. Cel mai vechi manuscris al cărții se află la Leiden și este Ms. Voss. Q9, din secolul VI.

În Herbarius se află nume de plante în limba dacă, altele decât în Dioscorides (Daci diodela).

14 Volumul 14

Dionysius Exiguus

Collectio Quesnelliana. Cannonum et decretalium

Viena, Osterreichische Nationalbibliothek, Codex 2147

Anul 800

Manuscrisul lui Dionysius Exiguus, Collectio Quesnelliana cannonum et decretalium, este Codexul 2147 aflat în Osterreichische Nationalbibliothek din Viena.

Manuscrisul este o copie în limba latină din anul 800, executată în Rheinland (Lorsch?).

Dionysius Exigus, născut în vechea Dobroge, trăitor la Constantinopol și Roma. A tradus din greacă în latină primele sinoade bizantine.

15 Volumul 15

AETHICUS ISTER. Cosmographia

Londra, British Library,

Cotton MS Appendix LVI. Anul 1101

Manuscrisul Cotton MS Appendix LVI, aflat în British Library, este datat în primul sfert al secolului XII. Manusrisul este un miscelaneu, scris pe pergament și are diferite dimensiuni.

Cosmographia lui Aethicus se află la ff. 61-90.

AETHICUS este născut în Histria dobrogeană.

16 Volumul 16

AUXENTIUS DUROSTORENSIS

Epistola de fide, vita et obitu Ulfilae, cum commentario MAXIMINI

Codexul latinesc de la Paris, sub cota 8907, este un manuscris în limba latină din anii 401-450.

În manuscris se găsesc următoarele lucrări care interesează istoria străveche a românilor: Contra Auxentium (filele 259-263v) și AUXENTIUS DUROSTORENSIS, Epistola de fide, vita et obitu Ulfilae, cum commentario MAXIMINI (filele 336r-349r).

17 Volumul 17

Iordanes

De origine actibusque Getarum

Regii daci în arhivele Vaticanului (Pal. Lat. 920)

Manuscrisul De origine actibusque Getarum de Iordanes se află în Biblioteca Apostolica Vaticana, Pal. lat. 920, anul 801. De origine actibusque Getarum se află la filele 49r-106r.

18 Volumul 18

Ottokar de Styria - Österreichische Reimchronik

St. Gallen Stiftsbibliothek, Cod. sang. 658 (Anul 1465)

Ottokar de Styria (Ottokar aus der Gaal, Otacher ouz der Geul, Ottokar von Steiermark) s-a născut în 1265 și a murit în 1318/1322. El este celebrul autor al Cronicii rimate a Imperiului austriac Österreichische Reimchronik în 100.000 de versuri.

Pentru istoria românilor este importantă fiindcă vorbește despre voievozii Transilvaniei și despre valahi. Aceste informații istorice se bazează pe documente aflate în arhive austriece și se află în versurile 88.539-88.543, 8078-8079, 43.745-43.746, 43.756-43.757, 88.580-88.581, 88.695-88.700. Veștile despre valahi și voievozii lor din Transilvania, din jurul anului 1300, se întind pe 161 de versuri ale lui Ottokar (v.v. 88.539-88.700 rememorează fapte și episoade din viața românilor în timpul domniei mai multor voievozi ai Transilvaniei).

19 Volumul 19

Scriptores Historiae Augustae

Regallianus, stranepotul lui Decebal, imparat al Romei in anul 260

Vatican, BAV, Pal. lat. 899, Secolul IX

Cele două file despre Regalianus, primul împărat al Romei de origine dacă, strănepot al lui Decebal însuși se publică din manuscrisul Bibliotecii Apostolice a Vaticanului, Pal. lat.899 (f. 164-165), secolul IX.

Ceea ce este foarte grăitor: Eminescu își notează (MS 2257 f. 342r) cuvintele esențiale din Scriptores Historiae Augustae despre Regalianus: gentis Daciae, Decibali ipsius ut fertur. De memorat că în poemul Rugăciunea unui Dac Eminescu poematizează sfârșitul tragic al strănepotului lui Decebal. Eminescu avea datele istorice dintr-o carte a lui Duruy, aflată în biblioteca sa.

20 Volumul 20

Socrates Scholasticus

Ekklesiastike Historia

Firenze, Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 70.07, Anul 901

Socrates Scholasticus (trăitor în Constantinopol, 380-450) este autorul celebrei Istorii bisericești, în șapte cărți, și un mare istoric al creștinătății antice alături de Sozomenos, Eusebius din Cezareea și Evagrius Scholasticul.

În Sozomenos, apar informații excepționale despre episcopul Bretanion al Tomisului, despre Terentius și despre Theotimus I.

21 Volumul 21

Constantinus Porphyrogenitus

De administrando imperio

BNF, Paris, Ms. Grec 2009, Secolul XII

Codexul grec 2009 aflat în BNF, Paris, este un manuscris în greacă veche datat 1101-1200.

Pentru istoria și cultura noastră, De administrando imperio este important pentru câteva date despre Împăratul Traian și despre Tomis.

Eminescu însuși își extrăgea câteva rânduri din Constantin VII Porfirogenetul. În capitolul IX din această operă, împăratul descrie Delta Dunării și țărmul românesc al Mării Negre și scrie și despre vechiul Tomis, numit acum Constantia.

22 Volumul 22

Dio Cassius

Romaika

Vatican, BAV, Vat. gr. 1288, Secolul IV

Romaike historia

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 70.08, Secolul X

Dio Cassius (155-235) s-a născut la Nicaea, în Bitinia, unde s-a și retras în anul 229, scriind Istoria romană în 80 de cărți. Din marea sa Istorie romană s-au păstrat integral cărțile XXXVI-LIV și fragmente din cărțile LV-LIX.

Informații istorice prețioase, aflate în cărțile pierdute, au ajuns până astăzi grație istoricilor bizantini Xiphilinos (sec. XI) și Zonaras (sec. XII).

23 Volumul 23

Arrianus (85-146)

Anabasis Alexandroy

Ta meta Alexandron

Ectasis kat`Alanon

Periploys Euxeinoy Pontoy

Techne taktike

Kynegetikos

Indike

Fragmenta

Parthike

Vatican, BAV, Vat. gr. 495, Secolul X

Wien, ONB, Gr. Hist. 4, Secolele XII-XIII

Vatican, BAV, Pal. grec. 398, Secolul IX

Florența, Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 70.9, Secolul XIV

Arrian (85-146, Arrianos în greacă, Flavius Arrianus Xenophon în latină) este un scriitor grec din epoca împăratului Hadrian.

Periplus Ponti Euxini se află în arhive din Heidelberg, Leiden, Londra, Vatican, Roma, Viena:

24 Volumul 24

Gerard din Cenad

Deliberatio supra hymnum trium puerorum

München, M DZ, Clm. 6211

Legenda Sancti Gerardi

München, MDZ, Clm. 18624

Opt imagini cu Sf. Gerardus

Vatican, BAV, Vat. lat. 8541

Codexul BSB Clm 6211, Deliberatio supra hymnum trium puerorum, este celebra lucrare a lui Gerardus Chanadiensis, un manuscris datat ca fiind executat după anul 1050.

Sfântul Gerard apare în diferite momente ale vieții, până la asasinarea și funerariile sale la Cenad (Imaginile de la filele 68r și 69v sunt din codexul Vat. lat. 8541 (sec. XII))

Codexul Deliberatio supra hymnum trium puerorum este Clm. 6211, secolul XI, aflat în Staatsbibliothek din München. Facsimilul este executat după original, grație Dr. Bogdan Cuza.

Legenda Sancti Gerardi este din Clm. 18624 (f. 31r-49r), secolul XV și se află în codexul Cartuici Legenda S. Stephani regis Ungariae, Staatsbibliothek din München.

Codexul Vat lat. 8541 (f. 68r și 69v) ne oferă cele opt imagini cu Sfântul Gerardus.

25 Volumul 25

Epoca Mihai Viteazul. Transilvania, 1595

Biblioteca Apostolica Vaticana

Ms. Ott. lat. 1100, Secolul XVI

Codexul Ottob. lat. 1100 (f. 213-218) cuprinde relatarea Nunțiului Apostolic Germanico Malaspina privitoare la cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul (manuscrisul conține documente privitoare la sfârșitul anului 1599 și începutul anului1600).

26 Volumul 26

Plinius Maior . Historia Naturalis

Viena, Österreichische Nationalbibliothek, Cod 1 HAN MAG

(secolul V)

•

Bamberg, Staadbibliothek, Class. 42 (M.V.10)

(secolul IX)

•

Paris, Biblioteca Națională a Franței, Cod. lat. 6796 aflat în

(secolul XI)

Despre Dacia și Tracia avem bogate și exacte informații. Munții Haemus sunt locuiți de moesi, geți, aezi, scaugdi și clari, de sarmați, arei, sciți, moriseni și sitoni. Tracia este lăudată pentru cetățile sale frumoase, între care, Histropolis, Tomis, Callatis și Heraclea.

27 Volumul 27

Georgios Palamedes

Viața lui Mihai Viteazul, Voievodul Valahiei

B.L., Harley, ms. 5573, Anul 1607

Manuscrisul despre Viața lui Mihai Viteazul este scris de Georgios Palamedes în anul 1607, în casa cneazului Vasile, ducele de Ostrovia.

28 Volumul 28

Dacia

Mappemonde du Beatus de Saint-Sever, Paris, BNP, GED-25449, Sec. XI

Einhardus

Vita Karoli Magni

Annales Fuldenses

Wien, ÖNB, Codex 510, secolul IX-X

Gesta Francorum

Paris, BNF, ms latin 5923, anul 1101

Annales Fuldenses

Bern, Burgerbibliothek, Cod. Sang. 720.1, Sec. X-XI

În ms 2257, Eminescu își notează numele unui trib, abodriții, trăitori pe malurile Dunării în Dacia, în anul 824. Tot în notițele lui Eminescu apare numele regelui bulgar Omortag. Este limpede că Eminescu citise Annales Regni Francorum, într-una din edițiile germane. Manuscrise ale Analelor lui Carol Magnul se află în Biblioteca Vaticanului (dăruite de regina Christina, manuscrise din secolul IX și din secolul X), în Biblioteca Națională din Paris (secolul XI, ms latin 5923), în Biblioteca Imperială din Viena (Einhardus - Annales Fuldenses, codex 510). Sub anul 824 găsim ceea ce citise Eminescu: "Caeterum legatos Abodritorum, qui vulgo Praedemecenti bocantum et contermini Bulgaris Dacia Danubio adiacente in colunt, qui et ipsi adventare nuntiabantur, ilico venire permisit." Numele Daciei apare la fila 124v, Einhartus - Annales Fuldenses, Wien, secolul IX-X, codex 510.

29 Volumul 29

Aethicus Histricus. Cosmographia

BAV, Pal. lat. 1357, Anul 1201

Cosmographia lui Aethicus Histricus se găsește, fragmentar, între filele 123r-125r.

Codexul este un manuscris din secolul XIII executat în sudul Germaniei.

Interesante pentru istoria României străvechi sunt și paginile lui Orosius și ale lui Isidorus.

30 Volumul 30

Theophanes Confessor. Chronographia

BAV, Vat. gr. 155, Secolul X

Chronographia lui Theophanes Confessor (752-817) se publică după manuscrisul Vat. gr. 155 aflat în Biblioteca Apostolica Vaticana.

Manuscrisul grecesc este o copie din sec. X și textul lui Theophanes Confessor se află la filele 64r-331v.

Textul Torna, torna, fratre rostit în anul 587 reprezintă prima mărturie de limbă românească veche.

31 Volumul 31

Ottokar de Styria.

Osterreichische Reimchronik Cod. sang. 658, Anul 1465

Codex sang. 658 este o copie din 1465, St. Gallen, Stiftsbibliothek. Cronica lui Ottokar de Styria se află între filele 166a-287b.

Pentru istoria românilor este importantă fiindcă vorbește despre voievozii Transilvaniei și despre valahi.

32 Volumul 32

AETHICUS ISTER. Cosmographia

Leipzig, Universitätsbibliothek Leipzig, Rep. I 72

Manuscrisul Rep. I 72, aflat în Universitätsbibliothek Leipzig, este datat în secolul IX (801-825). În Biblioteca din Leipzig, sub cota Rep I 72, Codexul este trecut sub titlul Commentarius in Aethici Schytae Cosmographiam.

Codexul este considerat de Otto Prinz arhetipul Cosmographiei lui Aethicus, rezumat din greacă în latină de către Hieronymus.

33 Volumul 33

Libanios. Basilikos eis Konstantion kai Konstanta

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 59.30, Anul 1201-1300

Cartea Basilikos eis Konstantion kai Konstanta este răspândită în rescripturi, unele dintre ele chiar din secolul X cum este codexul din Vatican, Chig. R. VI 43. Rescripturile se află în biblioteci din Spania, Italia, Turcia, Olanda, Germania, Anglia, Franța și Vatican.

34 Volumul 34

Klaudios Ailianus. Peri zoon idiotetos

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 86.07, Secolul XII

Klaudios Ailianos (175-235) este un retor roman care vorbea greaca în chip meliglossos. Din micile lui lucrări s-au păstrat extrase în Lexiconul lui Suidas, compus în secolul X.

Istrul este văzut drept cel mai mare fluviu al Europei și el se varsă în Pontul Euxin. O listă bogată de diferite specii de pești. Misii duc războaie grele cu sciții și apără Roma care stăpânește cetățile din jurul Tomisului.

35 Volumul 35

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae (I)

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8974, Anul 1601

Codexurile 8972, 8973, 8974 aflate în Nationalbibliothek din Viena reprezintă actele și documentele fundamentale ale epocii Mihai Viteazul - 1599-1601. În 1600-1601, Mihai Viteazul este Guvernator al Transilvaniei și locțiitor al Împăratului Rudolf al II-lea în Transilvania, Voievod al Moldovei și Voievod al Țării Românești.

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

36 Volumul 36

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8974 (II), Anul 1601

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

37 Volumul 37

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8974 (III), Anul 1601

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

38 Volumul 38

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8974 (IV), Anul 1601

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

39 Volumul 39

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8974 (V), Anul 1601

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

40 Volumul 40

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8974 (VI), Anul 1601

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

41 Volumul 41

SFÂNTUL ANDREI,

APOSTOLUL POPOARELOR DE LA MAREA NEAGRĂ

Eusebius Caesariensis - Historia ecclesiastica

Vatican, BAV, Urb. lat. 385

Martiriul Sfântului Andrei

Vat. gr. 807, secolele IX-X

Eusebius Caesariensis - Historia ecclesiastica

Vat. gr. 150, secolul XIII

Martiriul Sfântului Andrei

Vat. gr. 1636, secolele X-XI

Martiriul Sfântului Andrei

Urb. lat. 603, secolele XV

Codexul Urb. lat. 385 cuprinde Historia ecclesiastica lib. I-XI a lui Eusebiu Caesariensis (265-340) în traducerea latină a lui Rufinus.

Codexul este din secolul XV și are 201 file. În partea III, cap. I din Istorsia eclesiastică citim răspândirea apostolilor, de unde aflăm (fila 37v) că Apostolului Andrei i-a căzut la sorți Sciția (în textul grec: Andreas de ten Skythian).

Eusebiu din Cezareea scrie „Când sfinții apostoli și ucenici ai Mântuitorului nostru s-au răspândit în toată șumea, lui Toma i-a căzut la sorți, cum spune tradiția, Parthia, iar lui Andrei Sciția".

42 Volumul 42

Lactantius. De morbitus persecutorum imperium Daciscum

BNF, ms. latin 2627, Anul 1000

Manuscrisul lui Lactantius, De morbitus persecutorum, este singurul manuscris din lume care vorbește despre Imperium Daciscum, așa cum denumise Galerius Imperiul Roman de Răsărit, în jurul anului 300. Lactantius, în De morbitus persecutorum (27.8) scrie: Olim quidem ille ut nomen imperatoris acceperat, hostem se Romani nominis erat professus, cuius titulum immutari volebat, ut non Romanum imperium, sed Daciscum cognominaretur.

43 Volumul 43

IOHANNES MAXENTIUS

Scythae monachi collectoris Disputatio XII capitulorum Cyrilli Alexandrini et sic dictorum Nestorii anti anathematismorum ac eiusdem Refutatio quorundam Nestorii dictorum

•

Scythae monachi collectoris epilogus

Codexul Pal. lat. 234 este un pergament din Biblioteca Vaticanului (format 27 x 21,5 cm) executat în prima jumătate a secolului IX, scris în limba latină.

44 Volumul 44

Nicetas de Remesiana. Papirusul. De vigiliis servorum Dei

Pommersfelden, Bibliothek Graf von Schönborn PPL 14 Vo

Anul 434

Sermo

Wien, Österreichische Nationalbibliothek, Cod. 515, Anul 800

De vigiliis servorum Dei

Vatican, BAV, Reg. lat. 131, Secolele IX-X

Papirusul De vigiliis servorum Dei de Nicetas de Remesiana provine, probabil, de la Aemilia - Ravenna și se află la Pommersfelden, Bibliothek Graf von Schönborn (inventar PPL 14 Vo).

Papirusul lui Nicetas de Remesiana este datat după anul 433 (434-500).

45 Volumul 45

Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae

GHEORGHE ȘINCAI

Chronicon Daco-Romanorum sive Valachorum et plurium aliorum nationum in quantum

Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae este celebrul memoriu al românilor transilvăneni adresat împăratului Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791. Cel de-al doilea Supplex a fost trimis Curții vieneze în martie 1792. Supplexul a fost gândit și redactat, între alții, de mințile geniale ale începutului de secol XVIII, românii transilvăneni: Samuil Micu, Petru Maior, Petru Șincai, Ioan Budai-Deleanu.

46 Volumul 46

GHEORGHE ȘINCAI.

Hronica Românilor și a mai multor neamuri încât au fost iale așa de amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înțeles (I)

Eminescu însuși conspectase Hronica Românilor, compusă de Șincai. Opera lui Șincai este de-a dreptul fenomenală, iar viața lui are câteva puncte cardinale din care vor exploda întotdeauna stele supraluminoase.

Hronica românilor și a mai multor neamuri încât au fost iale așa de amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înțeles, Buda, 1808, 3 vol.este „MS 592, Gheorghiu Șincai de Șinca. - Buda, 1808. in-4 (25 cm.) Text cu caractere chirilice. - Vol. 2: 24 cm.. - Vol. 1. - 596 p, f. albe. - Vol. 2. - 444 p., f.. - Vol. 3. - f. albe, 394 p., f. albe" și se află îm Biblioteca Centrală a Universității din Cluj.

47 Volumul 47

GHEORGHE ȘINCAI

48 Volumul 48

GHEORGHE ȘINCAI

49 Volumul 49

Sinodul de la Niceea (325)

Marcus Episcop al Tomisului

Protogenes (Dacia)

Codex Parisinus 12097, BNF, 501-601

Reg. lat. 1021, BAV, secolul IX

Reg. lat. 1043, BAV, secolul X

În compendiul Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre (Creștinismul daco-roman) citim, exprimată în chip chintesențial, în Organizarea bisericească în Scythia Minor: „Sfântul Andrei a trebuit să hirotonească episcopi, preoți și diaconi în cetățile de la Pontul Euxin în care a predicat pe Hristos. La rândul lor, primii episcopi au hirotonit pe alții, chiar în condițiile în care credința creștină nu era încă recunoscută legal. Numai așa se poate explica faptul că în cetatea Tomis, metropola provinciei, sunt atestați documentar mai mulți episcopi. Actele martirice amintesc pe episcopii Evangelicus , Efrem și Tit, la începutul secolului al IV-lea. Un episcop de Tomis cu numele Marcu a participat la lucrările primului Sinod ecumenic de la Niceea.

50 Volumul 50

Hronicul Vechimei a Romano – Moldo – Vlahilor

Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, Ms. nr 1420,

Anul 1717

Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, Ms. nr. 1420, „în limba româniască", Rusia, 1717, scris în Sankt-Petersburg.

Hronicul este cea mai importantă carte de istorie a românilor de la începutul până la întemeierea Țărilor Românești.

51 Volumul 51

Sinodul de la Constantinopolis (8 noiembrie 448)

Alexander, Episcopul cetății Tomis din Eparchia Scythia

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plutei 70.23, Secolul XIII

Sinodul de la Chalcedon (8 octombrie 1 noiembrie 451)

Alexander, Episcopul cetății Tomis din Eparchia Scythia

Bamberg, Staatsbibliothek, Patr. 87 (B.IV.21), Secolul VI

Episcopul Tomitan Alexander participă la Sinodul de la Constantinopolis din 8 noiembrie 448, Sinod prezidat de patriarhul Flavianus la care s-a hotărât condamnarea ideilor lui Euthyches, cel ce declanșase erezia monofizită.

Codexul Evagrius - Historia Ecclesiastica, aflat în Biblioteca Laurenziana Medicea, Plut. 70.23, este un manuscris din secolul XIII, 165 file. Codexul cuprinde Historia Ecclesiastica a lui Evagrius Scholasticus și o lucrare a lui Georgius, Presbyterius Caesareae.

Episcopul tomitan Alexander este prezentat ca reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis, provinciae Scythiae.

Episcopul tomitan Alexander participă și la Sinodul de la Chalcedon (451) convocat de împăratul Marcianus. Actele sunt publicate în Evagrius - Historia Ecclesiastica (II, 2-4; 18). Actele se găsesc și în Gennadius - De viris Illustribus.

Codexul Bamberg, Staatsbibliothek, Patr. 87 (B.IV.21) este un rescript extrem de valoros din secolul VI, fiind o copie făcută la mânăstirea San Pietro di Castrum Lucullanum din Napoli. Membraceul are 138 de file, dimensiuni 291 x 210 mm.

52 Volumul 52

Sinodul al II-lea ecumenic de la Constantinopolis (mai-iulie 381)

Gerontius, Episcopul Tomisului

Roma, Biblioteca Angelica, Manoscritti greci, Ang. gr. 41 (secolul X)

Sinodul ecumenic de la Efes (iunie-august 431)

Timotheus, Episcopul Tomisului

BNF Paris, Coislin 32 (secolul XII)

Episcopul Gerontius este amintit în actele Sinodului în Socrates Scholasticus - Historia Ecclesiastica (V, 8), Sozomenos - Historia Ecclesiastica (IV, 7; VI, 22; VII, 7), în Theodoretos Cyros - Historia Ecclesiastica (II,6; V,8-9; XII,1), în Cassiodoros - Historia Ecclesiastica (IX, 12; XIV, XIV).

Gerontius este episcop al Tomisului și al Sciției venind după episcopul Bretanion și fiind înainte de mitropolitul tomitan Theotimus I. În Sinodul din anul 381, inițiat de Theodosius I (împărat care a domnit între 379-395), s-a condamnat arianismul și s-a întărit ideea cosubstanțialității (homo ousia), îmbogățindu-se Crezul de la Niceea din anul 325. Au participat 150 de episcopi, arhiepiscopi și mitropoliți, între ei fiind și episcopul Tomisului, Gerontius. Actele sinodului și lista participanților o redăm după Mansi (vol. 3, coloanele 567, 568, 572). Interpretarea canoanelor îi aparține lui Dionysius Exiguus.

53 Volumul 53

Rudolf von Ems

Weltchronik

Manuscrisul Cronicii Lumii, Weltchronik, este executat pe pergament, în germană.

Are 258 de imagini format 43 x 31 cm, datat 1365.

Editarea în facsimil color se face după originalul aflat în Badische Landesbibliothek, Karlsruhe, Donaueschingen 79, anul 1365.

Pentru istoria românilor, sunt demne de interes următoarele versuri:

Dien Ungirn sint gesezzin

inwendig ir Kluse tor

und ir lantmarchin davor

windeschir lande vil:

inrehalp in Kluse zil

Kotziler und Koltzil sint

und manege unkristenlichu Kint

in vromdin sundir sprachin

Walhen und wilde Walachen

jensit des sneberges hant

sint lant du si begant.

54 Volumul 54

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8972 (I). Anul 1599

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

Documente pentru anii 1596-1601, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țării Românești le republicăm în transcrierile lui Veress (vol. V, vol. VI) și din documentele Hurmuzaki.

55 Volumul 55

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8972 (II). Anul 1599

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

56 Volumul 56

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8972 (III). Anul 1599

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

57 Volumul 57

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8972 (IV). Anul 1599

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

58 Volumul 58

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8972 (V). Anul 1599

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

59 Volumul 59

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8972 (VI). Anul 1599

Aceste acte și documente aflate în Nationalbibliothek din Viena sunt destinate împăratului Rudolf al II-lea. Pentru istoria românilor, codexurile 8972, 8973 și mai ales 8974 sunt capitale.

60 Volumul 60

ISIDOROS

Papirusul Împăratului

Caesar Nerva Trajan

Augustus Germanicus Dacicus

P. Mich. inv. 5307, 16 iunie 106

Papirusul lui Isidoros, din 16 iunie 106, este memorabil și grăitor pentru istoria străveche a Daciei. Este un papirus din vremea marelui rege Decebal, când era încă în viață și cel de-al doilea război daco-roman (105-106) încă nu se terminase definitiv. Împăratul Traian poartă titlul de Caesar Nerva Trajan Augustus Germanicus Dacicus. Papirusul este scris pe recto, pe verso fiind alb. Dimensiunile sale sunt 8,1 x 7,5 cm. Conservarea este completă. Originea papirusului este Karanis, Herakleidou meris, Arsinoites (Egipt).

Isidoros scrie papirusul în limba greacă. Apar numele proprii ale împăratului Traian și Ptolis (fiul lui Pamenes, nepotul lui Tithoes a cărui mamă este Tanephremmis). Semnează Isidoros.

Transcrierea papirusului s-a făcut în O.M. Pearl, Aegyptus 31, 1951, p. 223:

„ἔτου[ςἐν]άτου Αὐτοκράτορος Καίσαρος Νέρουα

ΤραιανοῦΣεβαστοῦΓερμανικοῦΔακικοῦεἴργ(ασται)ἐφἡ(μερῶν)(*)

πέντ[ε](*) [ὑπ(ὲρ)] χ̣ω(ματικῶν)ἔργ(ων) τοῦαὐτ(οῦ) θ (ἔτους)

(hand 2) ἐν τῇκαι(νῇ)ἑξαθ(ύρῳ)(*) Παῦ(νι)(*) ιη ἕω(ς) κβ

Καραν[ί]δος Πτόλλις Παμένο(υς)

το(ῦ) Τ[ι]θοείο(υς) (μητρὸς) Τανεφρέ(μμεως).

Ἰσίδωρος σεση(μείωμαι)"

61 Volumul 61

Papirusul lui Rhesus

Homer. Iliada

X, 435-452, Ms. I 1954

Oxyrh. Papyri 949. (sec. II-III)

Celebrele versuri ale lui Homer despre Rhesus (Iliada. X, 435-452) s-au păstrat într-un papirus de o valoare excepțională, ms. I 1954, Oxyrh. Papyri 949. (sec. II-III),V. 437-452.

Papirusul, scris în sec. II-III e.n., se află în Biblioteca Universității din Graz.

Rhesus este celebrul rege trac, fratele lui Orfeu.

Se publică, de asemenea, Supplément grec 663, BNF, Paris (Iliada), manuscrisul lui Vergilius din BAV, Vat. lat 3225.

62 Volumul 62

EUSEBIUS CAESARIENSIS. Chronicon

Bern, Burgerbibliothek, Cod. 219. Anul 699

Manuscrisul Bern, Burgerbibliothek, Cod. 219 este un pergament cu traducerea în latină a lui Hieronymus a Cronicii lui Eusebius din Cezareea, intitulată Chronikoi kanones, care se compune din tabele cronologice de la facerea lumii până în anul 303. Cronica a fost tradusă în latină de Hieronymus și se află în acest Cod 219. Chronicon-ul este un pergament în limba latină din anul 699, are 2 + 77 + 2 file și dimensiunile 30,5 x 23 cm. Codexul este scris în Franța, la Fleury. Unii erudiți plasează scrierea codexului la Reims.

Din traducerea latină a Cronicii de către Hieronimus, aflăm că în anul 657 î.e.n. a fost întemeiată cetatea Histria, că în anul 17 e.n. Ovidius a murit în exil și este înmormântat lângă cetatea Tomis.

În anul 263 e.n. Pontul a fost pustiit de goți. Se consemnează arderea, la Durtostorum, a martirului Aemilianus, în anul 363 e.n.

63 Volumul 63

Iordanes. Romana. De origine actibusque Getarum

Regii daci în arhivele Vaticanului

Vatican, BAV, Pal. lat. 920. Anul 801

Manuscrisele Romana și De origine actibusque Getarum de Iordanes se află în Biblioteca Apostolica Vaticana, Pal. lat. 920, anul 801. Romana se află la filele 1v-49r. De origine actibusque Getarum se află la filele 49r-106r.

Apar numele celor mai vechi regi ai Daciei.

64 Volumul 64

Papirusul primului Sinod de la Niceea

Oxford - Ashmolean Museum - Oxyrhynchus 2067, Greek 6-7

Eusebius Caesariensis - Vita Constantini

Vatican, BAV, Vat. gr. 149

Secolele IX-X

În Illyrici sacri, tomus octavus, ecclesia scopiensis, Jacobo Coleto stabilește seria multiseculară a episcopilor tomitani:

1. Evanghelieus an. circ. 290

2. II. NN. an. 325

3. Bretanio an. 371

4. Gerontius an. 381

5. Theotimus an. 431

6. Timotheus an. 431

7. Joannes an. circ. 440

8. Alexander an. circ. 455

9. Theotimus II, an. circ. 455

10. Paternus an. 519

11. Valentinianus an. circ. 549

În secolele VII-IX avem arhiepiscopi autocefali (cu nume necunoscut, până azi), în secolul IX apare un arhiepiscop al metropolei Tomis. Pentru secolul X-XI avem numele lui Aniketos (metropolite Tomeos), iar pentru secolul XI avem numele lui Vasile (metropolite Tomeos).

Ca arhiepiscopi ortodocși ai Vicinei sunt cunoscuți: Theodor (1285-1292), Luca (1302-1306), Macarius (1337/1338-1347) și Cyril (1347).

În Illyrici sacri, tomus octavus, ecclesia scopiensis citim despre episcopul [Marcus], participant la Sinodul de la Niceea din anul 325 (pag. 136):

Eusebius din Cezareea, în Vita Constantini (III,7) scrie că nu lipsea de la Conciliu nici Episcopul Tomisului.

Codexul Vat. gr. 149, se află în Biblioteca Vaticanului și este un rescript din secolele IX-X.

Publicăm în acest volum papirusul cel mai vechi (aproximativ din anul 450) al primului Conciliu de la Niceea (Oxford - Ashmolean Museum - Oxyrhynchus 2067, Greek 6-7):

65 Volumul 65

Sozomenos. Historia Ecclesiastica

Londra, British Library, Egerton MS 2626. Anul 1524

Iată ce scrie Sozomenos în Istoria bisericească despre Brettanion și despre sciți.

Sciții erau fideli credinței propovăduite de episcopii din capitala Tomis, determinat ca un mare și bogat oraș pe malul stâng al Pontului Euxin. Obiceiul sciților, scrie Sozomenos, era acela ca „bisericile întregului neam să aibă un singur episcop". Brettanion era episcop când împăratul Valens a venit în Tomis. Ceea ce este important în grad maxim e că Brettanion a discutat cu împăratul despre dogma consubstanțialității de la Sinodul de la Niceea.

66 Volumul 66

Zosimos. Historia nova

Vatican, BAV, Vat. gr. 156. Secolele X-XI

Codexul Vat. gr. 156 este un manuscris grec din sec. X-XI. Codexul are 156 de file.

În cartea IV,40, este povestită o istorie memorabilă din viața Tomisului, orașul din Sciția tracă, în vremea destoinicului bărbat Gerontius, în epoca împăratului Theodosius.

67 Volumul 67

GEORGIOS KEDRENOS. Compendium historiarum

London, British Library, Add MS 26112. Secolul XII

Pentru istoria străromână este important prin informațiile privitoare la conviețuirea străromânilor cu slavii și bulgarii, în timpul primului țarat româno-bulgar.

68 Volumul 68

JOHANNES ZONARAS. Epitome historion

Vatican, BAV, Pal. gr. 271. Secolul XIII

Sub anii 101-106, Zonaras descrie războaiele lui Traian împotriva lui Decebal.

Sub anul 260 spune povestea lui Aureolus, originar din Geția care mai târziu se va numi Dacia, păstor neînsemnat care ajunge general, apoi împărat al Romei. Despre Licinius amintește că se trăgea din neamul dacilor și era cumnat după soră al lui Constantin cel Mare. Împreună cu Maximinus a fost co-împărat al Romei.

69 Volumul 69

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8973 (I). Anul 1600

70 Volumul 70

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8973 (II). Anul 1600

71 Volumul 71

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8973 (III). Anul 1600

72 Volumul 72

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8973 (IV). Anul 1600

73 Volumul 73

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8973 (V). Anul 1600

74 Volumul 74

Epoca Mihai Viteazul. Novellae Fuggerianae

Österreichischen Nationalbibliothek, Cod 8973 (VI). Anul 1600

75 Volumul 75

Evangelicus, Episcopul Tomisului (303-304)

Pontifex et praepositus sanctarum

Dei ecclesiarum

Hyppolitus Romanus

Index apostolorum

Bodleian Library, MS Barocci 206

Documentul pronunță numele lui Evangelicus, Astion - martiri și Epictet - ierarh al Tomisului.

Între celebrele manuscrise rămase în rescripturi din Hyppolitus Romanus, din Index apostolorum, celebru este cel din secolul IX aflat în Bodleian Library, Barocci 206, filele 121r-122v. De asemenea, Coislin 120 (filele 223r-224v), aflat în BNF Paris și Parisnus graescu 1085 (filele 256r-258v, secolul X-XI). Mărturii despre Sf. Apostol Andrei.

76 Volumul 76

MARCUS, EPISCOPUL TOMISULUI (325)

Papirusul primului Sinod de la Niceea

Oxford - Ashmolean Museum - Oxyrhynchus 2067, Greek 6-7

Eusebius Caesariensis - Vita Constantini

Vatican, BAV, Vat. gr. 149

Secolele IX-X

Ca arhiepiscopi ortodocși ai Vicinei sunt cunoscuți: Theodor (1285-1292), Luca (1302-1306), Macarius (1337/1338-1347) și Cyril (1347).

Se publica Codexul Vat. gr. 149, Vatican, BAV.

77 Volumul 77A

Bretanion, Episcopul Tomisului (368)

British Library, Egerton ms 2626 (anul 1524)

Sozomenos. Historia Ecclesiastica

British Library, Egerton ms 2626 (anul 1524)

Theodoretos din Cyros. Historia Ecclesiastica

BNF, Paris, Ms. Grec. 1433 (anul 1001)

Numele lui Bretanion, Episcop al Tomisului se află în aceste codexuri: Sozomenos Egerton Ms 2626 (din British Library) și Theodoretos Ms grec 1433 (din BNF, Paris).

77 Volumul 77B

Bretanion, Episcopul Tomisului (368)

British Library, Egerton ms 2626 (anul 1524)

Sozomenos. Historia Ecclesiastica

British Library, Egerton ms 2626 (anul 1524)

Theodoretos din Cyros. Historia Ecclesiastica

BNF, Paris, Ms. Grec. 1433 (anul 1001)

Numele lui Bretanion, Episcop al Tomisului se află în aceste codexuri: Sozomenos Egerton Ms 2626 (din British Library) și Theodoretos Ms grec 1433 (din BNF, Paris).

78 Volumul 78A

Gerontius, Episcopul Tomisului (381)

Socrates Scholasticus. Historia Ecclesiastica

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut.70.7, Secolul X

Gerontius, Episcopul Tomisului, apare în acest manuscris din secolul X, înSocrates Scholasticus. Historia Ecclesiastica , Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut.70.7, Secolul X.

78 Volumul 78B

Gerontius, Episcopul Tomisului (381)

Socrates Scholasticus. Historia Ecclesiastica

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut.70.7, Secolul X

Gerontius, Episcopul Tomisului, apare în acest manuscris din secolul X, înSocrates Scholasticus. Historia Ecclesiastica , Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut.70.7, Secolul X.

79 Volumul 79

Theotimus I, Mitropolitul Tomisului

Hieronymus. De viribus illustribus

St. Gallen, Stiftsbibliothek, Cod. sang. 191, secolul IX-XII

Palladios. Dialogos historikos

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. gr. 1809, secolul X

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 9.14, secolul XI

Numele lui Theotimus se păstrează în Codexul Hieronymus. De viribus illustribus, Cod. sang. 191 (ff 1-64, secolul XII), codexul Biblioteca Medicea Laurenziana Plut. 09.14, secolul XI, codexul Vat. grec 1809 (ff.216v-217r) din Palladios.

80 Volumul 80

Joannes Tomitanus, Episcopul Tomisului (445-448)

Disputatio de Nestorianis et Eutychianis

MS Laud Misc 92, secolul IX

Ioan al Tomisului a scris Disputatio de Nestorianis et Eutychianis

care se află, în chip rarisim, în acest manuscris Laud Misc 92, secolul IX, Bodleian Library.

81 Volumul 81

Timotheus, Episcopul Tomisului (431)

BNF Paris, Ms. Lat. 1572 (775-800)

Actele Sinodului ecumenic de la Ephes (iunie-august 431) se află în celebrele codexuri BNF Coinslin 32 (secolul X), Vat lat. 1431 (secolul XI).

Aici apare numele episcopului tomitan Timotheus (BNF Paris, Ms. Lat. 1572 (775-800)).

82 Volumul 82

Theotimus II, Mitropolitul Tomisului (458)

Vatican, BAV, Vat. lat. 1322 (Anul 501)

Numele mitropolitului tomitan Theotimus II apare în Vat. lat. 1322 (Anul 501).

83 Volumul 83

Paulus Orosius. Historiarum Adversum Paganos. Libri VII

Vatican, BAV, Pal. lat. 829. Anul 800

Codexurile Pal. lat. 829 și Add. Ms. 24144 prezintă informații despre Dunărea (numită Istru) care se varsă în Pontul Euxin, despre Dacia, despre războiul lui Darius cu Idanthyrsos (=Anthyrus, regele sciților), despre guvernatorul scit al Pontului numit Zopyrion, despre tracii regelui Cotys, despre luptele romanilor cu Durpaneus, regele dacilor.

84 Volumul 84

Ammianus Marcellinus. Rerum Gestarum. Lib. XIV-XXXI. Historiae

Vatican, BAV, Vat. lat. 1873. Anul 876

Codexul Vat. lat. 1873 este manuscrisul care cuprinde cărțile XIV-XXXI din Rerum gestarum historiae compusă de Ammianus Marcellinus (330-395).

În Ammianus Marcellinus se află date privitoare la Pontul Euxin și populațiile învecinate, jurământul lui Traian privitor la Dacia, populațiile din Tracia, războiul Împăratului Valens cu goții, originea carpică a împăratului Maximinus, obiceiurile hunilor asiatici, trecerea goților în Tracia, trecerea lui Fritigern în imperiu etc.

85 Volumul 85

Eminescu. Eclipsa de Viena

Volumul cuprinde documente referitoare la perioada petrecută de Eminescu (1883-1884) în spitalul Oberdöblingdin Viena.

Între documente se publică în facsimil dosarul de la Tribunalul Ilfov, o scrisoare a lui Simțion, una a lui Slavici, telegrame către Maiorescu, epistole Popazu, falsul lui Titu Maiorescu (13/12/1883), celebra scrisoare a lui Obersteiner din 10 februarie 1884, scrisoare Carp, scrisoarea Chibici-Râvneanu etc.

86 Volumul 86

Suidas. Lexicon

Biblioteca Medicea Laurenziana, Plut. 55.1. Anul 1401

În Lexicon găsim informații despre împăratul Hadrian, despre daci și Dacia. Informațiile despre țara Daciei, întemeiată de Traian și părăsită de Aurelian, sunt luate din Eutropius și Historia augusta. Nuanța din Suidas privește imposibilitatea salvării „graniței mărginașe din mijlocul râurilor (=ten peran en mesois tois potamois), ceea ce ar putea însemna, poate, numai Oltenia (gândindu-ne la spațiul dintre Jiu și Olt), fiindcă populația strămutată pe marginile Timocului este puțin numeroasă pentru a ne putea gândi că s-ar fi putut translata întreaga populație din Dacia romană.

În codexul Vat. lat. 899, unde se află Historia augusta, textul latinesc poate permite o traducere și o înțelegere altfel decât în tradiția istorică a părăsirii Daciei de către Aurelian.

În Lexicon mai aflăm date despre sciți, Pitagora, cataractele Dunării, Decebal. Cele mai bogate informații sunt însă despre Zamolxis.

87 Volumul 87

Maurikios .Strategikon

Vatican, BAV, Barb. gr. 276. Secolul XI

Strategikon face vorbire despre tehnica de luptă împotriva sciților.

De asemenea, vorbește despre obiceiurile oamenilor străvechi ai acestor pământuri, despre tehnica lor de luptă etc.

88 Volumul 88

Ravennatus Anonymus. Cosmographia

Paris, BNF, Lat. 4794. Secolul XIV

Anonimul din Ravenna (trăitor în secolul al VII-lea) a compus o bogată și lungă Cosmographia în cinci cărți. Cosmographia Anonimului face parte din aceeași familie cu Tabula Peutingeniana și Itinerarium antonini. Cele trei celebre lucrări dovedesc că au avut un același prototip.

Publicăm manuscrisul latin 4794, aflat în Biblioteca Națională a Franței, un rescript din secolul XIV, în latină, pe pergament.

În Cosmographia sa, Anonimul din Ravenna scrie despre țara sciților, despre neamul carpilor, cel „apt pentru războaie". Despre insula Vechea Sciție, despre care scrie Iordanes. Știe despre războiul dintre împăratul Traian și regele Decebal. Cunoaște Golful Pontic, Bosforul, Chersonul. Scrie despre orașele Tyras, Ermenium, Porolissum, Noviodunum, Dinogetia, Carsium, Capidava. De asemenea, cunoaște marile orașe ale Sciției dobrogene: Dionysopolis, Callatis, Tomis, Histria. De asemenea: Capidava, Sucidava, Durostorum, Transmarisca. În nordul Dunării numește orașele: Porolissum, Napoca, Potaissa, Apulum, Acidava, Pons Aluti, Romula, Blandiana, Sarmizegetusa. Din țara dacilor mai amintește orașele Drobeta, Tibiscum, Bersovia, Argidava. Dintre apele dacilor amintește: Tisia, Tibiscum, Marisis, Crisia.

89 Volumul 89

Petrus, Episcopul Tomisului (496)

Dionysius Exiguus - Epistola ad Cyrillum

Concilium Chalcedonense (451)

Concilium Ephesinum (431)

Concilium Nicaenum (325). Expositio fidei

Protogenes, Episcopul Daciei.

Episcopul Marcus.

Index episcoporum qui concilio Nicaeno interfuerunt

Vat. lat. 1319, secolul XIII

Manuscrisul Vat. lat. 1319 este un miscelaneu din secolul XIII, aflat în Biblioteca Vaticanului, în care există două lucrări de Dionysius Exiguus.

Prima lucrare este Epistola ad Cyrillum (f.f. 1-17), o celebră scrisoare pe care i-o trimisese magistrului său din Tomis, arhiepiscopul Petrus.

Cea de-a doua lucrare a lui Dionysius Exiguus privește Concilium Chalcedonense (451) (f.f. 92r-v), o traducere din greacă în latină.

Dionysius Exiguus este un sfânt părinte dobrogean.

90 Volumul 90

Paternus, Mitropolitul Tomisului (498-520)

Epistola Papei Hormisdas despre Paternus

•

Item suggestio Germani et Iohannis Episcoporum felicis et Dioscori Diaconorum et Blandi Presbyteri

Vatican, BAV, Vat. lat. 3787

În codexul Vat. lat. 3787 se află celebra epistolă a Papei Hormisdas în care scrie despre Paternus, Episcopul cetății Tomis, mitropolitul Scythiei. Epistola este intitulată în manuscrisul de la Vatican Item suggestio Germani et Iohannis Episcoporum felicis et Dioscori Diaconorum et Blandi Presbyteri. În Epistulae Imperatorum Pontificorum ... Collectio Avellana, Ed. Otto Guenther, pars II, Praga, Viena, Leipzig, 1898, este numerotată cu cifra 217. Paternus este al treilea mitropolit al Scythiei după Theotimus I (399) și Theotimus II (458). În manuscrisul din Vatican, Paternus are următoarele titluri:

„Paternus reverentissi(imus) episc(opus)

Paternus Tomitanae civitas antistes

Paternus episcopus

Paternus misericordia Dei episcopus provinciae Scythiae metropolitus

provincia episcopos"

91 Volumul 91

Alexander, Episcopul Tomisului (448-452)

Stefanus, Episcopul Tomisului (Secolul VI)

Valentinianus, Episcopul Tomisului (-550, 553-)

Vatican, BAV, Reg. lat. 2077 (Anul 601)

Episcopul tomitan Alexander apare între părinții participanți la Sinodul de la Constantinopolis (8 noiembrie 448) semnând ca „Preacinstitul episcop al orașului tomitanilor din provincia Scythia, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis, provinciae Scythiae", el semnând al șaptelea după patriarhul Flavianus (în Mansi, vol. 6, col. 750-759, în A.C.O. II, 1/1).

Alexander, ca episcop al Tomisului a participat și la Sinodul ecumenic de la Chalcedon (8 octombrie - 1 noiembrie 451) unde a semnat actele Sinodului ca Episcopus Tomitanorum, Pronvinciae Scythiae, în scrisoarea trimisă de Sfântul Sinod lui Dioscurus.

Pentru episcopul tomitan Alexander publicăm un manuscris valoros foarte vechi din Biblioteca Apostolica Vaticana. Membraceul este scris după anul 601, cu 101 file, având și scriptio inferior datat anul 401.

92 Volumul 92A

Arhiepiscopul autocefal al Tomisului

Secolele VII - VIII

Notitiae episcopatuum

τα πατριαρχεία ολη καὶη μητροπόλεις καὶη αρχιεπησκοπές

Uppsala University Library, Gr. 8

Pentru istoria Mitropoliei Tomisului, cea cuprinsă între secolele VII-IX, este greu de găsit acte, manuscrise, documente. Nu avem nici o îndoială că Mitropolia Tomisului a avut o viață neîntreruptă, încă de la atestarea Mitropolitului Theotimus I, la 1 septembrie 399, după cum, tot neîntreruptă este viața religioasă în Tomis și Scythia încă din vremea pontifexului Evangelicus (și chiar înainte de anii 303-304). Titlul de mitropolit îl purta episcopul bisercii mame, el fiind Episkopos Metropolites, iar cu alt termen religios, mai târziu, va avea numele de Arhiepiskopos.

Știm că Evangelicus (303-304) este urmat de un Anonymus (308-324), Marcus (în Tracia, 325), Bretanion (368-369), Episcopul Gerontius (381), Mitropolitul Theotimus I (399), apoi episcopi anonimi în secolele IV-V, Timotheus (431), Ioannes Tomitanus (445-448), Alexander (448-451), Mitropolitul Theotimus II (458-480), Episcopul Petrus (496), Mitropolitul Paternus (498-519), Episcopul Stefanus (secolul VI), Episcopul Valentinianus (550-553), Arhiepiscopii secolelor VII-VIII-IX, Mitropolitul anonim al Tomisului din seoclul IX, apoi Mitropolitul Anicetus (secolul X-XI) și Mitropolitul Vasile (Secolul XI).

Listele episcopatelor bisericii din Constantinopol s-au păstrat în Hierocles, Synecdemus, în Notitiae graecae episcopatuum, Nilus Doxapatrius, în Notitia patriarchatum et locorum nomina immutata și în De Thematibus, operă a împăratului Constantin al VII-lea Porphyrogenetul.

Editorii sunt: Gustavus Parthey (1866), Augustus Burckhardt (1893), Immanuel Bekkerus (1840), J. Darrouzès (1981).

Pentru secolele VII-VIII, publicăm traducerea Listei 1 (după ediția Darrouzès) după Fontes Historiae Daco-romanae Christianitatis.

92 Volumul 92B

Arhiepiscopul autocefal al Tomisului

Secolele VII - VIII

Notitiae episcopatuum

τα πατριαρχεία ολη καὶη μητροπόλεις καὶη αρχιεπησκοπές

Uppsala University Library, Gr. 8

Editorii sunt: Gustavus Parthey (1866), Augustus Burckhardt (1893), Immanuel Bekkerus (1840), J. Darrouzès (1981).

Pentru secolele VII-VIII, publicăm traducerea Listei 1 (după ediția Darrouzès) după Fontes Historiae Daco-romanae Christianitatis.

93 Volumul 93

Arhiepiscopul autocefal al Tomisului. Secolele VIII - IX

Hierocles. Synecdemus

BNF, Coislin 346

Editorii sunt: Gustavus Parthey (1866), Augustus Burckhardt (1893), Immanuel Bekkerus (1840), J. Darrouzès (1981).

Pentru secolele VIII-IX, publicăm traducerea Listei 2 (după ediția Darrouzès) după Fontes Historiae Daco-romanae Christianitatis.

94 Volumul 94A

Arhiepiscopul autocefal al Tomisului. Secolul IX

Hierocles. Synecdemus

Transcrierea primei cărți și a cărții a doua în

Constantinus Porphyrogenetus. De Thematibus

BNF, Grec 854 (1201)

Editorii sunt: Gustavus Parthey (1866), Augustus Burckhardt (1893), Immanuel Bekkerus (1840), J. Darrouzès (1981).

Pentru secolul IX, publicăm listele 4 și 5 (după ediția Darrouzès)

94 Volumul 94B

Arhiepiscopul autocefal al Tomisului. Secolul IX

Hierocles. Synecdemus

Transcrierea primei cărți și a cărții a doua în

Constantinus Porphyrogenetus. De Thematibus

BNF, Grec 854 (1201)

Editorii sunt: Gustavus Parthey (1866), Augustus Burckhardt (1893), Immanuel Bekkerus (1840), J. Darrouzès (1981).

Pentru secolul IX, publicăm listele 4 și 5 (după ediția Darrouzès).

95 Volumul 95

Mitropolia Tomisului

Hierocles. Synecdemus

•

Epiphanius Constantiensis. Notitiae episcopatuum

Panagios Taphos 39, Jerusalem, Patriarchikê bibliothêkê

Secolul XII

Editorii sunt: Gustavus Parthey (1866), Augustus Burckhardt (1893), Immanuel Bekkerus (1840), J. Darrouzès (1981).

Pentru secolul IX, publicăm Notitia 3 (după ediția Darrouzès).

96 Volumul 96

Anicetus, Mitropolitul Tomisului (secolul X-XI)

Vasile, Mitropolitul Tomisului (secolul XI)

Sigiliile lui Aniketo Metropolite Tomeos

Basileio Metropolite Tomeos

Dumbarton Oaks. Research Library and Collection

Pentru secolele X și XI există două valoroase sigilii bizantine de plumb pentru Anicetus (secolul X-XI) și pentru Vasile (secolul XI).

În articolul Noi date despre Mitropolia Tomisului (Pontica 24, 1991, pag. 277-282), I. Barnea scrie: „În ceea ce privește așezarea feudal-timpurie de la Tomis-Constanța. în afară de cele cîteva mențiuni ale izvoarelor literare amintite mai sus, se cunoșteau pînă nu demult puține documente arheologice și numismatico-sfragistice. Dar, în ciuda faptului că, din cauza suprapunerii metropolei antice și a așezării medievale de către orașul modern, nu se pot efectua cercetări sistematice de teren, numărul descoperirilor feudal-timpurii a crescut simțitor în ultimul timp. La acestea se adaugă două sigilii bizantine de plumb, din sec. X—XI, publicate recent în Catalogue of Byzantine seals at Dumbarton Oaks and in the Fogg Museum at Art. vol. I, edited by John Nesbitt and Nicolas Oikonomides, Washington, D.C., 1991, p. 180—181. Ambele sigilii aparțin la doi „mitropoliți de Tomis".

97 Volumul 97

Mitropoliții Vicinei

Mitropolitul Theodoros (1285)

Mitropolitul Luca (1303)

Mitropolitul Macarie (1339)

Mitropolitul Kyrillos (1347)

Mitropolitul Iachint (1359)

Mitropolitul Antim (1379)

Carta portolana anònima del taller de Pere Rossell.

Libro del conocimiento de todos los reinos.(Mss 1997)

Libro del conocimiento de todos los reynos ... (BSB Cod.hisp. 150)

Pentru Mitropolia Vicinei avem Acte patriarhale de la Constantinopol prin care dezvăluim o perioadă cuprinsă între 1285-1359, adică epoca în care sunt mitropoliți ai Vicinei: Theodoros (1285), Macarie (1339), Kyrillos (1347), Iachint (1359). Mitropolitul Iachint al Vicinei va deveni primul mitropolit al Țării Românești, în Mitropolia de la Curtea de Argeș. Primul său urmaș va fi Antim (1379).

Franz Miklosich și Joseph Müller au publicat în Acta Patriarchatus Constantinopolitani, vol. I-II, Viena, 1860-1862, un celebru corpus salvat cu documente grecești medievale care cuprind epoca 1315-1402, o perioadă fundamentală pentru întemeierea Țării Românești și a Moldovei. Registrul Actelor Patriarhiei de la Constantinopol s-a păstrat în Biblioteca Națională a Austriei din Viena în două codexuri, anume: Codex Vindobonensis historicus graecus 47 și Codex Vindobonensis historicus graecus 48. Aceste Acte au fost cunoscute de Hasdeu și Iorga. Noi le publicăm din Acta Patriarchatus Constantinopolitani, vol. I-II, Viena, 1860-1862 de Franz Miklosich și Joseph Müller. Apoi din Hurmuzaki. Documente privitoare la istoria românilor, vol. 14.1 (1913), pag. 1-29, îngrijite de Iorga. De asemenea, publicăm aceste Acte Patriarhale așa cum au fost editate în Fontes historiaie daco-romaniae IV, pag. 189-217.

În acest volum publicăm, de asemenea:

1. Carta portolana anònima del taller de Pere Rossell.

2. Libro del conocimiento de todos los reinos. (Mss 1997)

3. Libro del conocimiento de todos los reynos ... (BSB Cod.hisp. 150)

98 Volumul 98

EMINESCU

Dosar de interdicție 968 / 1883

Dosar de interdicție 645 /1568 / 1889

Dosarul de interdicție 968 / 1883 și Dosarul de interdicție 645/1568/1889 se află în original în Arhivele Naționale ale României. Cele două dosare au fost publicate de noi în facsimil inedit în Codul invers. Arhiva înnebunirii și a uciderii nihilistului Mihai Eminescu (vol. I-XXI).

Facsimilarea s-a făcut după originalele aflate la A.N.R.

Documentele din Dosar de interdicție 968 / 1883 și Dosar de interdicție 645 /1568 / 1889.

99 Volumul 99

EMINESCU

Manuscrisul I, 1

1. A. Sutzu - Autopsia lui Eminescu

2. Dr. Al. Tălășescu - Creerii lui Eminescu

Autopsia lui Eminescu este manuscrisul I, 1 aflat în Biblioteca Academiei Române. A fost publicat în facsimil color inedit, de către noi.

Creerii lui Eminescu de Al. Tălășescu a apărut în Adevărul, Arad, 1912. A fost republicat, pentru prima dată, de către noi.

100 Volumul 100

Tratatul de la Trianon

În ziua de 21.11.2017 Fundația Internațională Dimitrie Cantemir, prin președintele Paul Tudor, a solicitat domnului Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, o copie certificată a Tratatului de la Trianon. Copia certificată a Tratatului de la Trianon ne era necesară pentru volumul 100 din Monumenta Romaniae Historica, dorind să publicăm o colecție de documente fundamentale cu prilejul centenarului României Mari. Ministerul Afacerilor Externe, ministrul Teodor Meleșcanu, Stelian Obiziuc (Șef Serviciu MAE) au avut deosebita amabilitate de a ne pune la dispoziție acest fundamental Tratat de la Trianon, tratat care consfințea România Mare, adică o Românie adevărată, cum a fost și va mai fi.

101 Volumul 101

SFÂNTUL ANDREI, APOSTOLUL POPOARELOR DE LA MAREA NEAGRĂ

Eusebius Caesariensis - Historia ecclesiastica

Vatican, BAV, Urb. lat. 385, secolul XV

Martiriul Sfântului Andrei

Vat. gr. 807, secolele IX-X

Eusebius Caesariensis - Historia ecclesiastica

Vat. gr. 150, secolul XIII

Martiriul Sfântului Andrei

Vat. gr. 1636, secolele X-XI

Martiriul Sfântului Andrei

Urb. lat. 603, secolele XV

Codexul Urb. lat. 385 cuprinde Historia ecclesiastica lib. I-XI a lui Eusebiu Caesariensis (265-340) în traducerea latină a lui Rufinus.

Codexurile Urb. lat. 385, Vat. gr. 807 (ff. 312v-315v), Vat. gr. 150 (ff. 111v-128v), Vat. gr. 1636 (ff. 35r-40) și Urb. lat. 603 (ff. 346v) (Vatican, BAV) se publică în facsimilul color inedit.

102 Volumul 102

Apostolul Andrei

Codex Ambrosianus

Biblia 0312 (sec. III)

Biblia Vat. gr. 1209 (sec. IV)

Apostolul Andrei, creștinătorul strămoșilor noștri, își are numele atestat în Calendarul gotic al lui Wulfilas, anume în dreptul datei de 29 noiembrie.

Calendarul gotic s-a păstrat într-un palimpsest, în Codex Ambrosianus, A, signatura S36.

Descoperirea Calendarului gotic în palimpsestul ambrosian a fost o revelație a anului 1819 și a fost publicată în Ulphilae. Partium ineditarum in Ambrosianis palimpsestis ab Angelo Maio repertatur. Milano. 1819.

Publicăm două dintre cele mai vechi manuscrise ale Bibliei, Biblia G.A. 0312 (sec. III) și Biblia Vat. gr. 1209 (sec. IV, Evanghelia lui Matei, f. 1235-1277, unde este invocat Apostolul Andrei, fratele lui Petru).

103 Volumul 103

Usuardus. Martyrologium

Apostolul Andrei

În manuscrisul latin 17742 aflat în BNF, Usuardus scrie în Martirologyum pagini importante despre Apostolul Andrei.

104 Volumul 104

Usuardus Sangermanensis Monachus. Martyrologium

Vestitul manuscris latin 13746, aflat în BNF Paris, este un superb martirologium scris de Usuardus, călugăr de Saint Germain, în jurul anul 865.

Manuscrisul conține și o scrisoare-prefață a lui Usuardus către Carol Pleșuvul, datată între 865 și 870. Martirologium se află între filele 90-156 unde sunt și însemnatele rânduri despre Apostolul Andrei.

105 Volumul 105

Vitae Sanctorum. Apostolul Andrei

Manuscrisul Vitae Sanctorum, aflat în BNF sub cota 17625, este executat între anii 968-1000, în limba latină. Pagini despre Apostolul Andrei.

106 Volumul 106

Vitae Sanctorum. Apostolul Andrei

BNF, 17626

Manuscrisul Vitae Sanctorum, aflat în BNF sub cota 17626, este executat între anii 968-1000, în limba latină. Pagini despre Apostolul Andrei.

107 Volumul 107

Aethicus Histricus. Cosmographia

Vatican, Reg. lat 1260

Aethicus Histricus este celebru pentru Cosmographia sa și pentru straniul său alfabet care a stârnit multe și savante comentarii.

Publicăm Cosmographia lui Aethicus Histricus aflată în Vatican, în Reg. lat 1260. Cosmographia este urmată de pagini cu nume de plante, nume în care se regăsesc cuvintele „Dacia" și „Tomis". Publicăm, totodată, De Cosmographia Ethici a lui Pertz, în care eruditul savant german analizează cele mai importante manuscrise ale Cosmographiei lui Aethicus (Berlin, 1853).

108 Volumul 108

Epistolei 102 din Collectio Avellana, convertită din greacă în latină de Dionysius Exiguus

BAV, Vat. lat. 4961

Traducerea lui Dionysius Exiguus se află în Biblioteca Apostolică a Vaticanului, sub cota vat. lat.4961, f. 64-83. Acolo se poate citi: „Expl. Dionisius Exiguus Rome de greco converti; exemplae gestorum de absolutione meseni Flavio Victore viro clarissimo sub tercio iduum maiarum in Basi” (f. 64). Teolog din Tomis.

109 Volumul 109

Dionysius Exiguus. Epistola către Bonifatius

Harley Ms. 3667

Epistola lui Dionysius Exiguus către Bonifatius se află în Harley, Ms. 3667, f.f. 3r-4r.

Acest manuscris este datat în al doilea sfert al secolului XII.

Alături de epistola lui Dionysius Exiguus, mai există în manuscris diagrame fizice și cosmologice, De Differentia Circuli et Spherae.

Manuscrisul 3367 este în limbile latina și engleză veche. Materialul pe care se află epistola lui Dionysius Exiguus și celelalte lucrări este un pergament cu dimensiunile 315 x 205 mm, scriptul fiind în protogothică.

110 Volumul 110

Dionysius Exiguus. Collectio canonum

BNF, Ms. lat. 12292, anul 850

Manuscrisul lui Dionysius Exiguus, Collectio canonum, este ms. lat. 12292, anul 850, aflat în Biblioteca Națională a Franței. Mare teolog din Tomis.

111 Volumul 111

Dionysius Exiguus. Canones Nicaeni concilii • Canones apostolorum

BAV, Pal. lat. 485, f. 64r-68r

BAV, Pal. lat. 485, f. 68r-72v

Cele două lucrări ale lui Dionysius Exiguus, Canones Nicaeni concilii (BAV, Pal. lat. 485, f. 64r-68r) și Canones apostolorum (BAV, Pal. lat. 485, f. 68r-72v), se află în Biblioteca Vaticanului.

112 Volumul 112

Dionysius Exiguus. Canonum priscorum conciliorum et epistolarum decretalium summorum pontificum

Bibliothèque Carnegie de Reims, Cota 671, anul 801

Manuscrisul lucrării lui Dionysius Exiguus, Canonum priscorum conciliorum et epistolarum decretalium summorum pontificum se află în Bibliothèque Carnegie de Reims, sub cota 671, anul 801.

113 Volumul 113

Dionysius Exiguus. Canonum Chalcedonensis IV

Freiburg i.Br., Universitätsbibliothek, Hs. 7

Probabil, un scriitor instruit în Lorsch a fost implicat în realizarea acestui manuscris (versiunea 242vb, 12-124).

Coperta este acoperită cu fragmente de antifonale din secolul al XV-lea. Spatele pastei din față și din spate sunt întărite cu fragmente dintr-un alt antifon, de asemenea din secolul al XV-lea. Nici unul dintre aceste fragmente nu derivă din Lorsch, locul lor de origine este necunoscut.

114 Volumul 114

Dionysius Exiguus. Collectio Quesnelliana cannonum et decretalium

Osterreichische Nationalbibliothek, Viena, Codex 2147

Manuscrisul lui Dionysius Exiguus, Collectio Quesnelliana cannonum et decretalium, este Codexul 2147 aflat în Osterreichische Nationalbibliothek din Viena.

Manuscrisul este o copie în limba latină din anul 800, executată în Rheinland (Lorsch?).

115 Volumul 115

Aethicus Ister. Cosmographia

St. Gallen, Cod Sang 133, anul 800

Manuscrisul cărții Cosmographia se află la St. Gallen, este Cod Sang 133, anul 800.

Vestitul cosmograf de origine geto-daco-română Aethicus Histricus, nu îndeajuns de cunoscut nici astăzi, s-a nascut în Scythia Minor (Histria de astazi) ca descendent al unei familii nobile (nobile prosapia parentum), trăitor în Histriae regione, în secolul al IV-lea, autorul unor importante scrieri în mare parte pierdute, cele mai cunoscute fiind o Cosmografie și un Alfabet. Sunt vechi lucrări străromane transmise însă, printr-o versiune abreviată din secolul al VIII-lea și două ediții tipărite ulterior peste vreme, în 1852, la Paris și în 1853, la Leipzig.

Șochează faptul că în substanța Cosmografiei, autorul, prin intermediul unui alfabet propriu, imaginat din litere aparținând alfabetelor latin, grecesc și ebraic, relatează diverse aspecte din călătoria sa. Alfabet original ce se va numi Alfabetul Aethicus.

116 Volumul 116

JOHANNES CASSIANUS. Collationum

Pars I - Pars II

117 Volumul 117

Ioan Cassian. Epistole

Add MS 20004 (f1-11)

τελεῖσθαιἔν τισι τῶν κοινοβίων κατὰτὸν καιρὸν τῆςἑστιάσεως

În British Library există Add Ms 20004 care cuprinde 8 texte în greacă aparținând lui Ioan Cassian. Manuscrisul este îngrijit scris pe pergament, între paginile 1r-31v.

118 Volumul 118

Martyrium Sancti Dasii * Acta SS. Andreae et Matthaei apostolorum

BNF, Ms. grec 1539

Manuscrisul grec 1539, aflat în BNF, Paris este un pergament de 306 file, format mediu, secolul XI. Dassius este martir din Dobrogea.

119 Volumul 119

Martyrium SS. Dasii, Caii et Zotici

BNF, Ms. grec 1468

Manuscrisul grec 1468, aflat în BNF, Paris, este un pergament de 405 file, format mare, scris în greacă veche.

Martyrium SS. Dasii, Caii et Zotici se află la filele 149-150.

120 Volumul 120

Ovidius. Ex Ponto

Manuscrisul cărții Ex Ponto se află într-o copie din secolul XIII, în Biblioteca Batthyaneum din Alba-Iulia.

Ex Ponto este manuscrisul III-24. Facsimilul color inedit a fost executat la cererea noastră după codexul din Batthyaneum.

121 Volumul 121

DIONYSIUS EXIGUUS 

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

BNF, Ms. latin 3838

Celebrul manuscris lat. 3838, Collectio canonum Dionysio-Hardriana, se află în BNF, Paris și a fost cumpărat de Baluze pentru biblioteca lui Colbert (așa cum se menționează la fila 19).

Codexul este scris în limba latină, secolul IX și este format din 27 de caiete.

Cu titlul aurit. Numele lui Dionysius Exiguus în literă aurită.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea, cel ce a stabilit cronologia erei noastre.

122 Volumul 122

Dionysius Exiguus

Epistola către Bonifatius și Bonus

Cotton MS Caligula A XV

Epistola lui Dionysius Exiguus către Bonifatius și Bonus se află în codexul Cotton MS Caligula A XV la filele 84r-86v. Este o scrisoare „computistică".Codexul Cotton MS Caligula A XV este datat între secolul VIII - secolul XI și cuprinde, alături de epistola lui Dionysius Exiguus, De viri illustribus, extrase din Etimologiile lui Isidor etc. Codexul, scris pe pargament cu cerneală, are dimensiunile 230 x 220 mm, 153 file și scripturile sunt în franceză minusculă precarolingiană, minusculă carolingiană, minusculă vernaculară engleză și protogothică.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

123 Volumul 123

Dionysius Exiguus

Epistola computistică a lui Dionysius Exiguus către Bonifatius și Bonus

Cotton MS Domitian A IX

Epistola computistică a lui Dionysius Exiguus către Bonifatius și Bonus este o copie executată după anul 750 și se află în Cotton MS Domitian A IX, f. 8r-v.

Codexul este unul extrem de interesant, cu alfabete rurice extrase în engleză veche, o epistolă a lui Aldhelm, un fragment de cronică anglo-saxonă, litere dintr-un alfabet norvegian etc.

Dionysius Exiguus , cărturar născut în Dobrogea.

124 Volumul 124

Dionysius Exiguus

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

BSB Clm 3860 a

Codexul Collectio canonum Dionysio-Hadraiana, are, în Biblioteca de Stat din München, signatura Clm 3860 a, fiind un pergament scris în latinește, probabil la Augsburg, după anul 975.

Dionysius Exiguus , cărturar născut în Dobrogea.

125 Volumul 125

Dionysius Exiguus

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

BSB Clm 6242

Codexul Collectio canonum Dionysio-Hadraiana, are, în Biblioteca de Stat din München, signatura Clm 6242, fiind un pergament de 311 pagini, format 31,5 x 21 cm.

Scris la Freising, după anul 810. Proveniența este, Freising, Dombibliothek.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

126 Volumul 126

Dionysius Exiguus

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

BSB Clm 6244

Codexul Collectio canonum Dionysio-Hadraiana, are, în Biblioteca de Stat din München, signatura Clm 6244, fiind un pergament de 146 file, format 26,5 x 17 cm.

Codexul este scris după anul 801. Proveniența este Freising, Dombibliothek.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

127 Volumul 127

Dionysius Exiguus

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

BSB Clm 6355

Codexul Collectio canonum Dionysio-Hadraiana, are, în Biblioteca de Stat din München, signatura Clm 6355, fiind un pergament de 272 file, scris în limba latină, după anul 825, la Freising.

Proveniența este Freising, Dombibliothek. Format:24,5 - 25 x 16 - 16,5 cm.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

128 Volumul 128

Dionysius Exiguus

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

BSB Clm 14008

Codexul Collectio canonum Dionysio-Hadraiana, are, în Biblioteca de Stat din München, signatura Clm 14008, fiind un pergament de 259 file, scris în limba latină, spre anul 875, la Roma.

Proveniența este Regensburg, St. Emmeram, Benediktiner. Format: 44 x 32,5 cm.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

129 Volumul 129

Dionysius Exiguus

Codex canonum ecclesiasticorum • Collectio decretorum

pontificum Romanorum

BAV, Reg. lat.407, secolul I

Manuscrisul Reg. lat. 407, scris în secolul IX, este un miscelaneu aflat în Biblioteca Vaticanului.

Din Dionysius Exiguus, avem fragmente din Codex canonum ecclesiasticorum (fila 74v) și din Collectio decretorum pontificum Romanorum (fila 74v).

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

130 Volumul 130

Dionysius Exiguus

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

Concilium Chalcedonense (451). Canon 17

Concilium Sardicense (343). Canon 16, Canon 13

Vat. lat. 631 pt. 2, secolul XIII

Manuscrisul Vat. lat. 631 pct. 2 este un miscelaneu din secolul XIII, aflat în Biblioteca Vaticanului, în care se află următoarele lucrări de Dionysius Exiguus:

- Collectio canonum Dionysio-Hadriana (filele 339r-406v)

- Concilium Chalcedonense (451). Canon 17 (fila 407r )

- Concilium Sardicense (343). Canon 16, Canon 13 (fila 407r )

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

131 Volumul 131

Dionysius Exiguus

Epistola ad Cyrillum (f.f. 1-17)

Concilium Chalcedonense (451) (f.f. 92r-v)

Vat. lat. 1319, secolul XIII

Manuscrisul Vat. lat. 1319 este un miscelaneu din secolul XIII, aflat în Biblioteca Vaticanului, în care există două lucrări de Dionysius Exiguus.

Prima lucrare este Epistola ad Cyrillum (f.f. 1-17), o celebră scrisoare pe care i-o trimisese magistrului său din Tomis, arhiepiscopul Petrus.

Cea de-a doua lucrare a lui Dionysius Exiguus privește Concilium Chalcedonense (451) (f.f. 92r-v), o traducere din greacă în latină.

132 Volumul 132

DIONYSIUS EXIGUUS

Collectio canonum et decretalium

BNF, Ms. latin 3837

Codexul, compus din 22 de caiete, Collectio canonum et decretalium este ms. latin 3837 și se află în BNF, Paris.

Este un manuscris celebru din sec. IX, scris la Angers, înainte de 829.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

133 Volumul 133

DIONYSIUS EXIGUUS

Collectio canonum, cum prologo at Petronium episcopum

BAV, Pal. lat. 577

Manuscrisul Pal. lat. 577, aflat în Biblioteca Apostolica Vaticana, este un codex din secolul IX în care se găsește Collectio canonum, cum prologo at Petronium episcopum (f.f. 12r-66v) de Dionysius Exiguus, mare cărturar născut în Dobrogea.

133 Volumul 133

Dionysius Exiguus

Collectio canonum Dionysio-Hadriana

München, BSB Clm 3860

Codexul Collectio canonum Dionysio-Hadraiana, are, în Biblioteca de Stat din München, signatura Clm 3860, fiind un pergament scris în latinește, probabil la Augsburg, în sec. X.

Dionysius Exiguus este un mare cărturar născut în Dobrogea.

134 Volumul 134

Jean Cassien

De Institutis cœnobiorum

Paris, BNF, Ms. lat. nouv. acq. 260

Codexul latin 260, nouvelle acquisition, BNF Paris, este un manuscris vizigotic din secolul XI. Codexul este scris în limba latină și provine de la mânăstirea Santo Domingo din Silos.

Manuscrisul cuprinde De Institutis coenobiorum, de Ioan Cassian și a fost grav avariat de un incendiu.

Ioan Cassian, mare cărturar originar din Dobrogea.

135 Volumul 135

IOAN CASSIAN

Institutio coenobiorum

St. Gallen, Stiftsbibliothek, Cod. Sang. 926, Secolul IX

Manuscrisul Cod. Sang. 926, aflat în Stiftsbibliothek din St. Gallen, cuprinde la filele 260-302, capitolul 32 din Institutio coenobiorum de Ioan Cassian (mare cărturar originar din Dobrogea).

136 Volumul 136

IOAN CASSIAN

De constitutione coenobiorum libri XII

St. Gallen, Stiftsbibliothek, Cod. Sang. 183, Anul 801

Manuscrisul Cod. Sang. 183, aflat în Stiftsbibliothek din St. Gallen, conține De constitutione coenobiorum libri XII de Ioan Cassian (mare cărturar originar din Dobrogea).

137 Volumul 137

AETHICUS ISTER

Cosmographia

Londra, British Library, Cotton MS Appendix LVI, Anul 1101

Manuscrisul Cotton MS Appendix LVI, aflat în British Library, este datat în primul sfert al secolului XII. Manusrisul este un miscelaneu, scris pe pergament și are diferite dimensiuni.

Cosmographia lui Aethicus (ff. 61-90) are dimensiunile 195 x 140 mm.

Codexul are 122 de file plus 4 la început plus 5 la sfârșit.

Codexul este scris în latină cu caracter protogotic (ff. 1r-112v) și gotic (ff. 114 r -122r).

Codexul a aparținut lui Sir Robert Bruce Cotton (1571-1631).

Codexul conține lucrări de Sfântul Augustin, Pseudo-Athanasius din Alexandria, Actele Conciliului de la Roma, Cosmographia lui Aethicus, Historia Francorum etc.

Aethicus Ister, cărturar din Doborogea.

138 Volumul 138

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Barb. lat. 535

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

1. Epistulae imperatorum pontificum aliorum inde ab a. CCCLXVII usque a. DLIII datae Avellana quae dicitur Collectio. Recensuit commentario critico insteuxit indice adiecit. Otto Guenther. Pars I. Prolegomena. Epistulae I-CIV. (Praga, Viena, Leipzig, 1895)

2. Epistulae imperatorum pontificum aliorum inde ab a. CCCLXVII usque ad a. DLIII datae Avellana quae dicitur Collectio. IX recensione. Ottonis Guenther. Pars II. Epistulae CV - CCXXXXIIII. appendices. Indices. (Praga, Viena, Leipzig, 1898)

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Barb. lat. 535, Biblioteca Apostolica Vaticana.

139 Volumul 139

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Barb. lat. 679

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Barb. lat. 679, Biblioteca Apostolica Vaticana.

140 Volumul 140

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Ott. gr. 28

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Ott. gr. 28, Biblioteca Apostolica Vaticana.

141 Volumul 141

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Ott. lat. 93

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Ott. lat. 93, Biblioteca Apostolica Vaticana.

142 Volumul 142

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Ott. lat. 110

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Ott. lat. 1105, Biblioteca Apostolica Vaticana.

143 Volumul 143

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Pal. lat. 578

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Pal. lat. 578, Biblioteca Apostolica Vaticana.

144 Volumul 144

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Reg. lat. 1021

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Reg. lat. 1021, Biblioteca Apostolica Vaticana.

145 Volumul 145

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Reg. lat. 1043

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Reg. lat. 1043, Biblioteca Apostolica Vaticana.

146 Volumul 146

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Reg. lat. 1045

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Reg. lat. 1045, Biblioteca Apostolica Vaticana.

147 Volumul 147

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Reg. lat. 1997

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Reg. lat. 1997, Biblioteca Apostolica Vaticana.

148 Volumul 148

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 1337

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 1337, Biblioteca Apostolica Vaticana.

149 Volumul 149

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 1340

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 1340, Biblioteca Apostolica Vaticana

150 Volumul 150

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 1341

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 1341, Biblioteca Apostolica Vaticana.

151 Volumul 151

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 1342

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 1342, Biblioteca Apostolica Vaticana.

152 Volumul 152

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 1344

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 1344, Biblioteca Apostolica Vaticana.

153 Volumul 153

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 1364

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 1364, Biblioteca Apostolica Vaticana.

154 Volumul 154

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 3791

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 3791, Biblioteca Apostolica Vaticana.

155 Volumul 155

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 3832

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 3832, Biblioteca Apostolica Vaticana.

156 Volumul 156

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 4093

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 4093, Biblioteca Apostolica Vaticana.

157 Volumul 157

COLLECTIO AVELLANA

Dionisyus Exiguus

Calugării sciți

Paternus, Episcopul Tomisului

Biblioteca Apostolica Vaticana, Vat. lat. 5845

Celebra Collectio Avellana este extrem de importantă pentru istoria bisericii străromâne, pentru Dionysius Scitul, pentru călugării sciți și pentru Paternus, Episcopul Tomisului.

Vestitele epistole sunt publicate de savantul editor Otto Guentter în două volume de Epistulae imperatorum pontificum, și anume:

Cele două volume editate de Otto Guenther s-au publicat în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, apărut sub egida Academiei din Viena.

Collectio Avellana se află, în editarea noastră, în 22 de manuscrise din celebra Bibliotecă a Vaticanului:

• Barb.lat. (2)

• Ott.gr. (1)

• Ott.lat. (2)

• Pal.lat. (1)

• Reg.lat. (4)

• Vat.lat. (12)

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum (vol. 2 pag. 677 ș.u.) citim în Epistola 217 despre impedimentele ecleziastice ridicate de monahii din Sciția.

În acest volum publicăm Vat. lat. 5845, Biblioteca Apostolica Vaticana.

158 Volumul 158

LEONTIUS BYZANTINUS

Contra Nestorianos et Eutychianos • Solutio argumentorum a Severo obiectorum • Capita triginta contra Severum • Contra Aphthartodocetas

• Deprenhensio et Triumphus super Nestorianos

• Adversus Fraudes Apollinaristarum

BAV, Vat. gr. 2195, Secolul X

Codexul Vat. gr. 2195 este un pergament din Biblioteca Vaticanului, din secolul X.

Pentru cultura română este extrem de important fiindcă adăpostește șase lucrări de teologie ale vestitului filosof scit Leontius Byzantinus, și anume:

• Leontius Byzantinus: Contra Nestorianos et Eutychianos (p. 1-50)

• Leontius Byzantinus: Solutio argumentorum a Severo obiectorum (p. 50-74)

• Leontius Byzantinus: Capita triginta contra Severum (p. 74-84) (în greacă Epilysis)

• Leontius Byzantinus: Contra Aphthartodocetas (p. 85-119)

• Leontius Byzantinus: Deprenhensio et Triumphus super Nestorianos (p. 120-165)

• Leontius Byzantinus: Adversus Fraudes Apollinaristarum (p. 165-184)

159 Volumul 159

LEONTIUS BYZANTINUS

De sectis (excerpta)

BAV, Vat. gr. 2220, Secolul XIV

Leontius Byzantinus este un celebru teolog ortodox, trăitor la sfârșitul secolului al V-lea (născut între 475-490 - la Constantinopol), unul dintre celebrii călugări sciți alături de Ioan Maxentius.

În Viața Sfântului Sava, Kyrill Scythopolitul îl numește „bizantin prin naștere", el făcând parte din delegația „călugărilor sciți", mergător la Roma în 519 pentru a-l convinge pe Papa Hormisdas de formula „Unus et Trinitate passus est".

160 Volumul 160

JOHANNES CASSIANUS

De institutis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remediis, lib. III-X, fragmenta; Collationes Patrum

Lib. I, 11-IV, 19.

BNF, Paris, NAL 2694, Secolul XI

Codexul Johannes Cassianus - De institutis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remediis, , lib. III-X, fragmenta; Collationes Patrum, Lib. I, 11-IV, 19 se află în Biblioteca Națională a Franței sub cota NAL 2694, fiind un manuscris în latină, executat la sfârșitul secolului XI.

Iohannes Cassianus, mare cărturar din Dobrogea.

Din păcate, Preafericitul Patriarh nu a răspuns niciodată nici o silabă privitoare la acest proiect.

Acum vreo șase ani, am tipărit primele volume din Monumenta Romaniae Historica, volume prezentate în ziarul Cotidianul.

Iată coperțile cărților:

Domnul avocat Ionel Hașotti a citit ziarul Cotidianul și a dorit să cumpere aceste cărți cu manuscrise în facsimil color. Între timp, începusem tipărirea constantă a manuscriselor din acest proiect și, împreună cu Fundația Internațională Dimitrie Cantemir, editasem mai multe volume. Fiindcă în aceste volume apăreau manuscrise din Dionysius Exiguus, Aethicus Ister, Liber pontificalis (unde apare Calendarul gotic, cu numele Apostolului Andrei), documente care interesau în chip spectaculos istoria Tomisului, la lansarea de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, domnul avocat Hașotti l-a invitat pe IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Mulțumindu-i avocatului Hașotti pentru inteligență și inspirație, voi spune, fără grija vreunei exagerări, că astfel a avut loc o întâlnire istorică memorabilă cu Arhiepiscopul Tomisului. Nu există astăzi în lume nici o colecție de documente în 1000 de volume. Arhiepiscopul Teodosie a înțeles instantaneu care este valoarea acestor documente fiindcă Dionysius Exiguus, Ioan Cassian, Aethicus Histricus, episcopii, arhiepiscopii și mitropoliții Tomisului, martirii, cărturarii și filosofii tomitani țin de miracol și comoară.

Acum, Academia Tomitana, condusă de IPS Teodosie (membru titular în mai multe academii ale lumii, onorat cu mai multe și prestigioase premii internaționale) este în posesia a peste 1000 de volume Monumenta Romaniae Historica.

Arhiepiscopul Tomisului ne-a ajutat să edităm primele 735 de volume din Biblioteca lui Eminescu. De asemenea: 153 de papirusuri biblice, 301 volume din Monumentele ortodoxe și bizantine (colecția numără, virtual, aproximativ 22.000 de manuscrise care au existat în Patriarhia Constantinopolului în anul 1453). Această colecție apare cu știința și binecuvântarea Excelenței Sale Bartolomeu I, Arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă și Patriarh Ecumenic.

De asemenea, se reconstituie opera pierdută și distrusă a lui Constantin Brâncuși, un proiect fundamentat și documentat de mine și executat genial de sculptorul contemporan Rodion Gheorghiță (s-au reconstituit 35 de lucrări din cele 98 de lucrări pierdute sau distruse, în perspectiva unui muzeu național Brâncuși).

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, mi-a dat „poruncă" și m-a rugat în chip special, de mai multe ori, să nu mai scriu nici un cuvânt nepotrivit despre problemele Patriarhiei, care îl pot atinge și pe Preafericitul Patriarh Daniel. Eu de rugăminți ascult întotdeauna, dar de porunci niciodată. Așadar este simplu de înțeles că tot ce gândesc și scriu este pe cont propriu, ca întotdeauna. Nu fac un secret din faptul că i-am scris mai multe scrisori PF Patriarh Daniel. El nu a răspuns niciodată la scrisori fiindcă și-a dat seama că nu suntem în corespondență. Cu toate acestea, de la Patriarhie mi-au mai parvenit diverse semnale.

Așa cum mi-a fost trimisă o copie a unei alte scrisori, tot astfel am primit recent și o copie după scrisoarea nr. 841/9 februarie 2024 pe care, din încredințarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Secretariatul Sfântului Sinod (adică Varlaam Ploieșteanul și Ionuț-Gabriel Corduneanu), câțiva erudiți ai Patriarhiei au compus-o cu referire la Mitropolia Tomisului.

Gigantomahia epistolei are un miez de foc, care mă privește. Mai exact: Marcus, Mitropolit al Tomisului, participant la Sinodul I de la Niceea din anul 325.

Țin să precizez un lucru foarte important: editarea a aproximativ 200 de volume cu manuscrise în facsimil (color sau alb-negru) privitoare numai la Sinodul I de la Niceea din anul 325. Aceste manuscrise în facsimil sunt datate între anii 400 și 1600. Ele se află în cele mai mari arhive ale lumii, și anume: Vatican, Milano, Torino, Viena (plus alte arhive austriece), Berna, Zurich, Fulda, Madrid, Barcelona, Paris, Reims, Strasbourg, Oxford, Cambridge, Berlin, Munchen, Heidelberg etc. etc.

Ele sunt scrise în latină, greacă, coptă, siriacă, arabă, armeană.

(Am publicat chiar și câteva papirusuri).

În epistola Patriarhiei, erudiții Patriarhului scriu că:

”

Erudiților patriarhului nu le place cuvântul scit. Fiindcă sunt îndrăzneți, au contrazis termenul scit chiar și din Sfântul Apostol Pavel (Coloseni 3:10-11). Acolo Apostolul Pavel zice:

„10. Și v-ați îmbrăcat cu cel nou, care se înnoiește, spre deplină cunoștință, după chipul Celui ce l-a zidit,

11. Unde nu mai este elin și iudeu, tăiere împrejur și netăiere împrejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate și întru toți Hristos."

De ce îi fac ei nedreptate scitului, numai ei știu. Dar nu este exclus ca să-și ia și „plata nedreptății".

Erudiții care roiesc în jurul patriarhului cred că sute de manuscrise din cele mai mari arhive ale lumii au lăsat în zadar mărturii despre Mitropolitul Marcus, cel ce a participat la Sinodul I de la Niceea din anul 325. Inculți și obraznici, ei cred că această atestare s-ar face „potrivit unei ermeneutici proprii". Și că Mitropolitul Marcus „ar fi fost Mitropolit al Tomisului".

În Monumenta Romaniae Historica,

volumul 847, BNF 1452,

fila 32r, secol X

Deci, Marcus este mitropolit.

În manuscrisul aflat în Vatican, Codex lat. 1337, fila 7v, Marcus estemitropolit. Codexul este din secolul IX și a fost publicat de noi în colecția Monumenta Romaniae Historica, în volumul 353. Așadar, Marcus este mitropolit al Tomisului și participă la Sinodul I de la Niceea din anul 325.

Am mai publicat câteva sute de volume, în care apare numele lui Marcus ca Mitropolit al Tomisului și participant la Sinodul de la Niceea.

Tot erudiții ironici ai Patriarhului se exprimă că „ar exista mențiuni despre această eparhie și despre Chiriarhii săi în primul mileniu".

Nu sunt simple mențiuni ci sunt zeci de manuscrise care au mii de pagini despre Evangelicus, Marcus, Bretanion, Gerontius, Theotimus I, Timotheus, Ioan, Alexander, Theotimus II, Petrus, Paternus, Valentinianus, arhiepiscopi autocefali (secolele VII, VIII, IX), mitropolitul anonim al Tomisului, din secolul IX, Anicetus, Vasile ... La Sinodul de la Niceea a participat în anul 325 Mitropolitul Marcus. La Sinodul de la Constantinopol din anul 381 a participat episcopul Scythiei, Gerontius. La Sinodul de la Ephes din anul 431 a participat Timotheus, episcopul Provinciei Scythia. La Sinodul de la Chalcedon din anul 431 a participat Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum,provinciae Scythiae.În rang de mitropoliți sunt, după Marcus, Theotimus I (episcop al Tomisului și mitropolit al Scythiei), Theotimus II – episcopus metropolitanus (458), Paternus – episcop al Tomisului și mitropolit al Provinciei Scythia (520), mitropolitul anonim din secolul IX, mitropolitul tomitan Anicetus (sec X-XI), mitropolitul tomitan Vasile (sec. XI).

Vom continua cu succes să-i învățăm carte fenomenală pe bieții erudiți ai Patriarhiei.

Documentele vor face să strălucească Biserica Ortodoxă Română. Primul mileniu al ortodoxiei de la Tomis este incomparabil și îi va bucura nespus pe ierarhii cinstiți ai ortodoxiei române și pe credincioșii ortodocși, cei cinstiți și adevărați.

Constantin Barbu

Donează pentru ActiveNews!

ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.

Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.

ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.

De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!

Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook
ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews

Pe același subiect

Mănăstirea Petru Vodă: Comunicat despre Diana Iovanovici Șoșoacă

Clipul sinistru cu repetițiile pentru deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris 2024: Ritual ocult satanist și programare predictivă - VIDEO

Credeți-mă: Obama și Statul Paralel nu sunt proști...

Cea mai rușinoasă coadă din istoria Europei (VIDEO)

Operațiunea Warp Speed 2.0: Pacea în 24 de ore – Zelenski l-a sunat la Trump – Vance are un plan în 3 puncte – Moscova: "Să fim realiști"

Condurul și Scatoalca: Lui Zelenski i se pregătește o Înfrângere prezentată ca Victorie

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (0)

Recomandările noastre

Părintele Arsenie Papacioc: România va avea un mare rol în istoria pământului ăstuia. Cipurile nu trebuie acceptate cu nici un chip! Rușii - un popor fără fund. Și ungurii sunt foarte primejdioși. Câinoși. (15 August 1914 – 19 iulie 2011)

Secțiuni: Opinii Prima pagină

Persoane: Constantin Barbu (filozof) IPS Teodosie Mitropolitul Marcus al Tomisului Patriarhul Daniel

Locații: Constantinopol Niceea Patriarhia Română Tomis

Subiecte: Mitropolia Tomisului Monumenta Romaniae Historica Sinodul de la Niceea

Organizații: Academia Tomitană Mitropolia Tomisului Patriarhia Română Sfântul Sinod

Tip conținut: Opinii