Intervenția mea la conferința „35 ani de libertate sau 35 de ani de dezamăgire? Revoluția din 1989 și ce ar fi putut să fie”, organizată de Primăria Timișoara la cinema Timiș, în 15 decembrie 2024. Din panel au făcut parte istoricul Oliver Jens Schmitt, activista civică Elena Calistru și Alin Gavreliuc, profesor UVT. Dezbatere moderată de Anca Suciu, jurnalist Digi24.

Citiți și Revoluționarul timișorean Marius Mioc: În noaptea de 16 spre 17 decembrie, toți arestații eram ca sardelele în sediul Miliției. VIDEO

În colțul din stînga jos al ecranului poate fi văzut primarul Timișoarei Dominic Fritz, care la un moment dat face semn să mi se taie cuvîntul. VIDEO urmat de transcriere și considerente despre Libertate și Alegeri Libere în contextul situației politice actuale:

Transcriere înregistrare:

0:01 Anca Suciu: Mai sînt întrebări în sală?
0:02 Marius Mioc: Da, dacă-mi dați voie. Marius Mioc mă numesc. Proclamația din timpul revoluției, a Frontului Democratic Român, punea pe primul loc, primul punct din Proclamație era „alegeri libere”. Și chiar am fost, acum 10 ani am fost întrebat la Televiziunea Română care este moștenirea revoluției, și am răspuns: Moștenirea revoluției sînt alegerile libere. Faptul că poporul român poate să-și aleagă singur conducătorii. Ce-am văzut anul acesta, și e o mare dezamăgire, că exact acest drept la alegeri libere este contestat. Deși au fost alegeri foarte corecte, eu am fost și în secția de votare, a spus și doamna Calistru că a avut și ea observatori și s-au numărat corect voturile. S-au și renumărat și tot cam același rezultat a fost.

Ne trezim că a fost anulată această revendicare esențială a revoluției, alegerile libere.

Pe lîngă asta, există un atac la libertatea de exprimare, care iarăși s-a cerut la revoluție. Rețele de socializare cum ar fi facebook erau de mult cenzurate. Încă de pe vremea cînd a început farsa cu covidul a început cenzura acestora. Eu am experimentat-o personal. Cum încercai să arăți minciunile guvernanților ți se puneau tot felul de restricții. TokTok-ul a rămas necenzurat, acuma s-au făcut presiuni să fie cenzurat și TikTok-ul. Nu mai vorbesc de televiziunile principale, cine îndrăznește să prezinte alte puncte de vedere, au fost licențe retrase mai demult, acuma se dau amenzi, deci tot pentru a pune pumnul în gură celor care au alte păreri. Pentru a contesta libertate de exprimare.
2:08 Anca Suciu: Și totuși dumneavoastră vorbiți aici liber. Și aveți o altă opinie. (aplauze)
2:16 Marius Mioc: Vorbesc liber dar am fost cenzurat pe facebook, mi s-au șters pe youtube filmări, deci chestiile astea…
2:23 Anca Suciu: Pentru că există un discurs care incită la ură.
2:27 Marius Mioc: Da, bineînțeles.
2:28 Anca Suciu: Pentru că există o jumătate de adevăr.
2:29 Marius Mioc: Vă explic discursul. Discursul, de exemplu cînd spui despre cineva…
2:32 Anca Suciu: Haideți să nu intrăm în detalii.
2:34 Marius Mioc: …că este agent rus, asta incită la ură. Cînd spui despre cineva că este legionar, incită la ură. Și cîtă vreme nu se dă dreptul la replică persoanelor acuzate, ele nu apar la televiziune sau nu li se dă dreptul, este exact aceeași situație ca și Ceaușescu, care vorbea de agenturili străine în ’89, aceeași situație ca Iliescu în ’90, care vorbea de legionari, și sînt filmări cu Iliescu. Pînă și filmarea…, apropo, pe facebook am pus…
3:06 Anca Suciu: E un amalgam de informații cele pe care le enumerați acum. Rugămintea mea, mai aveți o întrebare? Că v-am ascultat cu toți.
3:13 Marius Mioc: Da. Eu vă exprim în principal unul din motivele de dezamăgire este faptul că alegerile libere au fost anulate, care era primul punct în Proclamația Frontului Democratic Român din Timișoara, libertatea de exprimare este atacată. Dacă cineva exprimă pe rețele de socializare sînt unii căutați de poliție.
3:30 Anca Suciu: Am lămurit asta. Și dumneavoastră, și Călin Georgescu, și persoane care au altă părere vorbesc liber în spațiul public.
3:38 Marius Mioc: Nu vorbesc liber! Dacă este chemat la o televiziune, televiziunea aia primește amenzi. Deci nu este liberă, și asta este un prim pas ca să i se retragă licența. Au fost în trecut televiziuni cărora li s-a retras licența.
3:50 Anca Suciu: Vă mulțumim frumos.
3:52 Marius Mioc: Îi dau și lui domnul Sorin Oprea microfonul.
3:54 Anca Suciu: Stați puțin, ne întoarcem în scenă și apoi continuăm cu întrebările.

Idealurile revoluției din 1989, la 35 de ani

Actualizare 16 decembrie 2024: Legat de Proclamația FDR, înregistrarea pe care o am cu citirea ei mi s-a spus că e din 21 decembrie 1989, dar membri ai FDR mi-au spus că Proclamația a fost întocmită încă din 20 decembrie și citită în acea zi. Am corectat în text că Proclamația a fost întocmită în 20 decembrie.

Care sînt idealurile revoluției?, este o întrebare la care politicieni de diferite orientări încearcă să tragă spuza pe turta proprie, declarînd după interes ce li se năzărește pe moment ca fiind ideal al revoluției. Idealurile revoluției sînt menționate și în art. 1 alineat 3 din Constituție, ca temei al organizării juridice a statului român, deci problema „care sînt idealurile revoluției?”, are și o latură juridică.

Pentru a defini corect idealurile revoluției cred că trebuie să ne raportăm la documentele emise chiar atunci, în timpul revoluției. Primul document care sintetiza revendicările revoluționarilor a fost Proclamația Frontului Democratic Român, întocmită în balconul Operei din Timișoara în 20 decembrie 1989 și tipărită sub formă de manifest în 22 decembrie 1989, îndată după fuga lui Nicolae Ceaușescu din clădirea CC.

Prima cerere de pe lista de revendicări a revoluției din 1989, citită în 21 decembrie 1989 de la balconul Operei din Timișoara și tipărită în 22 decembrie 1989, a fost organizarea de alegeri libere. Cu 10 ani în urmă, fiind întrebat de TVR în cadrul suitei de interviuri „Generația 1989 la 25 de ani”, care este moștenirea revoluției, spuneam: „Moștenirea revoluției este în primul rînd libertatea, dreptul la liberă exprimare, alegerile libere. Faptul că poporul român poate să își aleagă conducătorii”.

Acest drept la alegeri libere cucerit în revoluție a fost aruncat la gunoi de Curtea Constituțională, prin hotărîrea din 6 decembrie 2024 care a anulat alegerile prezidențiale din România. Culmea e că aceeași Curte Constituțională emisese o altă hotărîre, „definitivă și general obligatorie”, prin care confirmase și validase, cu unanimitate de voturi, rezultatele primului tur al alegerilor și dispunea organizarea celui de-al doilea tur între Călin Georgescu și Elena Lasconi. Prin hotărîrea din 6 decembrie Curtea s-a contrazis pe ea însăși.

Ca pretext s-au folosit niște note informative ale serviciilor secrete, recent desecretizate de CSAT (linc), care ar dovedi că domnul Călin Georgescu, ieșit pe primul loc în primul tur al alegerilor, ar fi manipulat alegătorii printr-o campanie pe rețeaua TikTok, în care s-au folosit boți pentru a crește numărul său de urmăritori pe acea rețea și că unii dintre cei care l-au susținut pe Georgescu au fost plătiți, deși Georgescu a declarat zero cheltuieli de campanie.

O primă observație este că Curtea Constituțională a considerat adevăr absolut ceea ce scrie în informările serviciilor secrete. Asta crează un precedent primejdios – ori de cîte ori apare un candidat care deranjează structurile statului, acestea pot alcătui un raport prin care candidatul să fie acuzat de diferite lucruri și pe baza acelui raport candidatul să fie eliminat din cursă, fără să aibă dreptul de a se apăra față de acuzațiile aduse. Asta vine în contradicție cu ce ne spunea domnul Klaus Iohannis cînd el însuși era candidat pentru funcția de președinte (VIDEO mai sus):

Klaus Iohannis: „Haideți să mai demolăm un mit. Am auzit pe mulți spunînd că alegerile nu se cîștigă de oameni. Alegerile se cîștigă de instituții, de structuri. Nimic mai fals! Puterea în România se cîștigă prin vot! Nimeni să nu creadă că puterea în România, președinția României, se cîștigă prin negocieri la masa verde”.

Hotărîrea Curții Constituționale a fost luată în unanimitate. Mă miră că doamna Laura Scântei a fost de acord cu această hotărîre, fiindcă asta vine în contradicție cu opinia separată e care a emis-o în cazul respingerii candidaturii lui Diana Șoșoacă.

Scria doamna Scântei în cazul Șoșoacă că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil: „asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”. Doamna Scântei a observat, corect, că Șoșoacă nu a avut drept de apărare, dar nu observă că nici Călin Georgescu n-a avut drept de apărare față de acuzațiile care i-au fost aduse.

Cei care l-au votat pe Georgescu nu au fost boți, ci oameni în carne și oase, verificați cu cartea de identitate de operatorii de tabletă de la secțiile de votare. Chiar dacă ar fi adevărat că domnul Georgescu a folosit asemenea mijloace tehnice pentru a crește audiența intervențiilor sale pe TikTok, aceasta nu e o ilegalitate. Foarte probabil și alți candidați au folosit această metodă.

În ceea ce privește faptul că Georgescu ar fi mințit cînd a declarat zero cheltuieli de campanie electorală, este doar o supoziție a Curții Constituționale, pe baza faptului că este de notorietate că campaniile electorale costă bani. El a avut susținători care l-au promovat pe rețele sociale, mai ales TikTok, care era o rețea necenzurată (a ajuns acum cenzurată anume datorită cazului Georgescu; reprezentanților TikTok li s-a cerut de către Comisia Europeană, să ia măsuri de „remediere urgentă” a politicilor de moderare – linc, adică un eufemism pentru a le spune să cenzureze). Iată-l pe omul de afaceri Călin Donca, care spune că l-a susținut pe Georgescu din proprie inițiativă, fără să primească nimic pentru asta:

Călin Donca: „Oare cîți bani am luat ca să-l promovez pe Călin Georgescu și de ce apar pe o listă desecretizată SRI? În primul rînd, voi începe cu finalul: Normal că apar pe acea listă. Sînt contul cel mai mare care l-a promovat pe Călin Georgescu, și cel mai mult. Așadar, n-am primit bani de la absolut nimeni, decît din buzunarul personal să-mi duc zilele, și nici nu am nevoie. Pentru că, dacă te uiți în conturile companiilor noastre, la cifra de afaceri, avem cîteva zeci de milioane de euro și nu ducem lipsă de o mie de euro de la acei oameni care vreau să îl promovez. Nimeni nu m-a contactat, ci doar am primit amenințări și reproșuri și înjurături, cu care oricum sînt destul de obișnuit. Așadar, trăiască Călin Georgescu și terminați cu poveștile de adormit copiii, că n-am nevoie de bani de la ruși, că n-au rușii timp să dea bani lui Donca cînd ar putea să facă multe alte lucruri cu ei”.

Îngrijorătoare mi se pare atitudinea autorităților de a considera nelegitim ca cineva să promoveze un om politic doar din patriotism și din convingere, și a considera că orice susținere politică trebuie să fie contra bani. De unde și pretinsa încălcare a legislației electorale – că nu s-au declarat banii folosiți în campania electorală și nu s-au marcat materialele ca publicitate electorală.

Libertatea de exprimare cucerită în 1989 înseamnă și dreptul de a susține idei și oameni politici din proprie inițiativă, fără nici o plată. Nu cred că o societate în care orice idee e susținută în spațiul public doar contra cost e o societate bună. Încălcare a legislației ar fi fost doar dacă Georgescu personal ar fi plătit bani ca să fie susținut, fără să declare banii cheltuiți și fără să marcheze materialele ca publicitate electorală.

Acum s-a declanșat o adevărată vînătoare a instituțiilor statului împotriva celor care l-au susținut ori sînt bănuiți că l-au susținut pe Călin Georgescu. Oameni care au pus pe TikTok clipuri în favoarea acestuia sînt chemați la audieri, sînt intimidați. Un om de afaceri precum Ștefan Mandachi (linc) a ajuns să afirme: „E periculos să spui ceea ce gîndești”.

După revoluție libertatea cuvîntului, a dreptului de a manifesta liber, au fost încet-încet limitate, iar acum și alegerile libere au fost anulate. Nu aceasta este România pentru care am luptat în 1989!

Mai citește alte articole despre erodarea continuă a idealurilor revoluției AICI

Înregistrarea completă a conferinței numite (2 ore și 35 de minute) se poate vedea AICI

VIDEO DE AZI DIN TIMIȘOARA - Marșul eroilor: