Columna este cel mai plenar, cel mai profund, cel mai înălțător exeget al dacilor.
În tabloul-poem de aici subiectul copleșitor sunt copiii. Copii pe jos, copii în brațe, copii pe umeri, copii pe cap. Copii la toate nivelele, copii absolut peste tot pe unde ar putea să fie.
Pentru acei copii au trudit ei, pentru acei copii s-au bătut pe toate câmpurile de luptă, pentru acei copii s-au luat la trântă cu animalele sălbatice prin circuri, au cărat blocuri de piatră la cetăți și la apeducte, au făcut ziduri de sute de mile prin Anglia, pentru acei copii au mai și murit.
Dar v-ați gândit vreodată că acei copii suntem noi?
V-ați recunoscut?
Nici un popor nu are fotografii din copilăria lui. Noi avem.
Ferească-ne Dumnezeu să nu fim demni de atâta dăruire, dăruire de ei înșiși, pentru noi, din partea părinților noștri!
Ferească-ne Dumnezeu!