Dupa acuzatii grave formulate de IICCMER cu privire la o analiza istorica si preluate de publicatii online, inclusiv de radio Europa FM, am cerut Drept la replica!

 

Cum se poate apara, altfel, un om in fata unui posibil abuz institutional, cu atat mzi mult cu cat "condamnarea" publica a fost facuta fara sa fie respectata prezumtia de nevinovatie si fara sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva! 

 

 

 

Atacul la imaginea personala este evident: "IICCMER îl dă pe mâna procurorilor pe "umbra lui Călin Georgescu." - Nicolae Radu",  Epochtimes- romania.ro etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

Trebuie apreciat ca, in cele din urma, radio Europa FM a acordat, la cererea subsemnatului, drept la replica.

 

Surprinzator este insa ca Europa FM a continuat in aceeasi "nota", precizand ca "profesorul Nicolae Radu susține, într-un răspuns pentru Europa FM, că  „nu a promovat cultul personalității” fostului dictator român și „nu a îndemnat la atitudini neconforme cu respectul față de lege și față de adevăr”", fapt ce lasa sa se inteleaga, in mod incorect, ca am fost contactat si nu ca am cerut, in mod expres, dreptul la replica!

 

Vreau sa cred ca da. Desi IICCMER nu poate fi obligat sa ofere drept la replica, am solicitat acest lucru, dar si confirmarea primirii cererii.  

 

Nu am primit niciun raspuns, desi Legea 544/2002 prevede in mod expres obligatii pentru institutiile publice, respectiv pentru IICCMER.

 

Trebuie reamintit ca acuzațiile cu privire la presupuse "falsuri istorice" si "cultul personalitatii" au fost făcute de catre IICCMER public, în presă, prin comunicat oficial si la radio FM. 

 

Daca IICMER ar fi formulat plangerea penala fara "publicitate", in mod cert, drept la replica  nu ar fi fost aplicabil in sens mediatic. 

 

Din nefericire,  IICCMER a făcut public, prin vocea directorului Daniel Sandru,  că a formulat plângerea penala, prezentand  acuzații într-un mod care a  afectat reputația subsemnatului, prin cercetari la universitatea in care predau, prin sesizarea altor institutii, prin postarea unui comunicat, dar si prin declaratii in spatiul public prin intermediul radio Europa FM, care au dus inclusiv la "intreruperea temporara a unei indelungate colaborari cu un respectabil comunicator media". 

 

Sa fie o intamplare, o dovada de necunoastere a libertatii de exprimare sau o preocupare usor pripita pentru condamnarea celor care se fac "vinovati" de  " astfel de discursuri care nu fac decât să legitimeze cumva acest val de nostalgie instrumentalizată politic la care asistăm de câțiva ani încoace și mai accentuat din noiembrie 2024 încoace", dupa cum declara, la radio Europa FM,  directorul Daniel Sandru?

 

 

IICCMER s-a substituit unei onorate Instante de judecata si a condamnat public o analiza istorica?

In  conditiile in care institutiile publice acuza, intemeiat sau nu, de ce dreptul la replica nu devine o obligatie si pentru acestea, potrivit prevederilor din "Legea audiovizualului nr. 504/2002" si "Codul de reglementare a continutului audiovizual"? 

 

Prin raportare la Codul civil si jurisprudenta CEDO. legislatia audiovizuala se aplica in principal "radiodifuzorilor", principiile dreptului la replica sunt din ce in ce mai frecvent aplicate si in mediul online, potrivit "Open Sources"/e-jurdic.management.ro.

 

In acest sens, art. 52 din Codul de reglementare a continutului audiovizual precizeaza, in mod clar, ca " dreptul la replica poate fi solicitat de orice persoana fizica sau juridica identificata sau identificabila din continutul programului audiovizual. Identificarea poate fi directa, prin mentionarea explicita a numelui, sau indirecta, prin indicii suficiente care permit recunoasterea persoanei de catre public."

 

 

De ce institutiile publice nu ofera  drept la replica pentru aparare in fata nedreptatii ? 

 

 

Desi nu există obligație procedurală automată de „drept la replică” pentru site-ul IICCMER, există însă obligația de a respecta: demnitatea, conform art. 72, Cod civil; reputația, aparata de art. 73, Cod civil: dar si "prezumția de nevinovăție", potrivit art. 4, Cod Procedura Penala si  art. 6 CEDO. 

 

 

Cum va raspunde ICCMER daca "acuzatiile formulate" vor fi respinse printr-o hotarare definitiva a unei onorate instante?

 

 

Conform art 7, alin1, din Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, "autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării"! În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

 

 

 

Cum isi va asuma IICCMER absenta unei confirmari si a unui raspuns? 

 

 

Libertatea de exprimare este un drept fundamental garantat in Romania prin Constitutie. Potrivit art. 30 alin. (1) din Constitutia Romaniei, libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor, prin orice mijloc de comunicare, este inviolabila. 

 

 

 

Cu toate acestea, IICCMER a sesizat  organele de urmărire penală privind săvârșirea infracțiunii de „promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, prevăzută și pedepsită de disp. art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002.

 

In mod voit sau poate din necunoastere, directorul ICCMER, profesor Daniel Sandru, specializat in filosofie, invoca  "falsuri istorice", fara sa inteleaga  poate, libertatea de exprimare si faptul ca analiza istorica este bazata pe literatura de specialitate si pe dovezi internationale. 

 

 

Din comunicatul postat pe pagina sa institutionala, IICCMER se retine: "in urma unei analize aprofundate a conținutului publicat pe site-ul Ziare.com(la data de 22.12.2025, autor fiind un profesor universitar, Nicolae Radu), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER) a formulat un denunț penal către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, solicitând declanșarea urmăririi penale pentru fapte care întrunesc elementele infracțiunii de promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de

 genocid, crime împotriva umanității și crime de război.

 

Potrivit denunțului, autorul Nicolae Radu a publicat un articol cu titlul „Înainte de a fi împușcat, Nicolae Ceaușescu a cerut o cămașă curată și un pahar cu lapte. A fost însă refuzat”, în care se face o prezentare favorabilă și admirativă a fostului dictator Nicolae Ceaușescu" (...) "publicarea unui astfel de articol, în condițiile în care autorul își asumă explicit conținutul, reprezintă o distorsionare a adevărului istoric, cu scopul de a influența opinia publică într-un mod periculos, prin glorificarea unor figuri istorice responsabile de crime împotriva umanității.

 

 

Menționăm faptul că în perioada imediat următoare vom transmite, către toate instituțiile și mediile academice în care activează Profesorul Nicolae Radu, solicitări pentru sesizarea, de urgență, a comisiilor de etică, referitor la activitatea afirmațiilor publice ale domnului Nicolae Radu, pentru a evalua și sancționa orice abateri de la normele deontologice și etice și pentru a preveni astfel de situații în viitor".

 

IICCMER condamna analiza istorica si cere masuri urgente de cercetare si sanctionarea autorului, etichetand adevarul drept "fals istoric" cu privire la evenimente desprinse din agenda internationala, amintind:

 

„Nicolae Ceaușescu a fost primit la gară personal de către regina Elisabeta și însoțit în caleașcă până la Palatul Buckingham.”

   •    „Nicolae Ceaușescu a primit vizita în România a doi președinți americani, Gerald Ford și Richard Nixon, și a fost primit de trei ori, cu înalte onoruri, la Casa Albă.”

   •    „În plan extern, Ceaușescu a avut o diplomație activă și independentă.”

   •    „Nicolae Ceaușescu, „frate” cu președintele libian, a obținut pentru România exploatarea unui câmp petrolier în valoare de miliarde de dolari.”

   •    „Nicolae Ceaușescu a achitat, în martie 1989, datoria externă de circa 20 de miliarde de dolari, împrumutați pentru industrializarea țării.” etc.

Comentariile sunt de prisos.

 

De retinut este ca articolul condamnat de IICCMER  conține o analiză a contextului extern al regimului Ceaușescu: relațiile diplomatice, industrializarea, plata datoriei externe, împrejurările execuției. 

 

Nu a existat negare a crimelor regimului comunist. Nu a existat justificare a represiunii. Nu a existat contestare a victimelor.

 

Asa cum am mai precizat "prin articolul scris „nu am promovat cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu” și „nu am îndemnat la atitudini neconforme cu respectul față de lege și față de adevăr”; „nu am îndemnat la violență, la justificarea represiunii sau la instigare la ură împotriva unor grupuri (clasă socială, etnici, „dușmani ai poporului” etc.); nu am promovat ideologiile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe!”.

 

In aceste conditii cum poate fi explicata  solicitarea IICCMER  pentru "cercercetarea si sanctionarea autorului"?

Este legitim ca o instituție să considere că o opinie încalcă legea? 

 

Daca da, de ce autorul nu beneficiaza de:

 

prezumția de nevinovăție, dreptul la replică, dezbatere publică onestă?

 

 

Cum poate fi explicata "stirea" postata de EuropaFM.ro, potrivit careia "reprezentanții IICCMER, au anunțat că vor transmite tuturor instituțiilor în care activează profesorul Nicolae Radu solicitări pentru sesizarea de urgență a comisiilor de etică"?

 

IICCMER executa o comanda politica sau o intentie de justificare a propriilor activitati ce tin de "educatia istorica"?

Fara sa indemn la atitudini neconforme  cu legea,  in ce temei legal IICCMER a  transmis"către toate instituțiile și mediile academice în care activează profesorul Nicolae Radu, solicitări pentru sesizarea, de urgență, a comisiilor de etică, referitor la activitatea afirmațiilor publice ale domnului Nicolae Radu, pentru a evalua și sancționa orice abateri de la normele deontologice și etice"?

 

 

O posibila intrebare nu va intarzia sa apara! 

Cine are nevoie de o noua "politie politica"  si in spatiul analizei istorice? 

Asa cum am mai amintit, adevarul invinge, greu, dar invinge!

Cum pot fi prevenite posibilele abuzuri institutionale? 

 

Daca in cazul subsemnatului, IICCMR a formulat plangere penala, iar in cazul ministrului apararii Radu Miruta a solicitat, pentru aceeasi presupusa fapta, scuze publice de ce  a tacut  in cazul  ministrului agriculturii Florin Barbu, care  declara ca: "președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României"?

 

IICCMER aplică un alt „tratament” pentru aceeași presupusă faptă de admirație față de Nicolae Ceaușescu, ministrului apărării Radu Miruță, care a fost atentionat pentru ca ar  fi spus că "Nicolae Ceaușescu a fost un patriot”?