ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Publicația franceză Le Monde a publicat recent un articol despre ia românească, prezentând acest simbol cultural milenar ca fiind „recuperat politic” și asociat radicalismului identitar.  Articolul original poate fi citit aici: https://www.lemonde.fr/la-blouse-traditionnelle.

Ca artist care reprezintă cultura României pe scenele lumii de peste 35 de ani, ambasador al culturii române și ambasador al turismului rural românesc în lume, consider necesar un drept la replică.

DREPT LA REPLICĂ

adresat publicației Le Monde și jurnalistei Marine Leduc, corespondent la București

Articolul publicat de Le Monde, semnat de jurnalista Marine Leduc, privind ia românească și presupusa ei „instrumentalizare politică”, reprezintă o interpretare reductivă și politizată a unui simbol cultural profund.

Ia românească nu este un simbol politic și nu poate fi redusă la o ideologie de moment.
Ea este parte a patrimoniului spiritual al Europei și expresia vie a satului românesc.

A privi un simbol cultural milenar prin grilele conflictelor politice contemporane înseamnă a confunda cultura cu propaganda.

Ia nu s-a născut în parlamente, nici în redacții și nici în laboratoare ideologice.
Ea s-a născut în satul românesc — din credință, familie, muncă și continuitate.

Diversitatea regională a iei nu contrazice identitatea românească — o confirmă.
Așa funcționează toate culturile europene autentice.

Este regretabil că un corespondent cultural aflat la București ajunge să interpreteze patrimoniul românesc printr-o cheie ideologică străină realității culturale a acestui popor.

Ia românească nu divide societatea românească.
Ea unește generațiile, diaspora și comunitățile.

⸻

RELAȚIA MEA CU FRANȚA

Am avut, de-a lungul anilor, o relație specială cu Franța și cu spațiul francofon.
Am fost alături de Gheorghe Zamfir și am petrecut o perioadă în Franța, într-un timp în care dialogul cultural era mai puternic decât diferențele ideologice.

Am cântat la Summitul Francofoniei de la București, în fața a zeci de șefi de stat, iar președintele Franței de atunci, Jacques Chirac, a urcat pe scenă pentru a-mi mulțumi personal pentru concert.
România m-a decorat pentru acel moment. Cultura română a fost atunci limbajul comun al lumii francofone.

Au trecut peste două decenii de atunci, iar Europa s-a schimbat profund.
Astăzi, dialogul cultural pare tot mai des înlocuit de presiuni ideologice, iar relațiile dintre state sunt influențate tot mai mult de interese economice și geopolitice.

În ultimii ani, politica externă promovată de Emmanuel Macron și direcțiile asumate de anumite cercuri de putere europene sunt percepute de mulți români ca o influență puternică asupra deciziilor economice și politice din România — o influență care, uneori, pare să ignore realitățile și nevoile societății românești.

⸻

CONCLUZIE

Dincolo de acest articol se simte o tendință mai largă: un Occident aflat într-o criză de identitate ajunge uneori să privească tradițiile vii ale altor popoare ca pe o problemă ce trebuie reinterpretată.

Dar Vatra românească nu este o metaforă.
Satul românesc nu este un muzeu.
Identitatea românească nu este o construcție ideologică.

Ia, doina, limba, credința și tradiția sunt expresia unei civilizații care a supraviețuit imperiilor și ideologiilor.

Cultura română nu are nevoie de validare ideologică din exterior.
România nu este un laborator cultural.

România este o cultură vie.
Iar satul românesc rămâne inima ei.

— Nicolae Voiculeț
Artist
Ambasador al culturii române
Ambasador al turismului rural românesc în lume