ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Reacțiile mincinoase și furibunde împotriva deciziei Curții Supreme a SUA (Supreme Court of the United States - SCOTUS) mai arată ceva. În ciuda faptului că democrații în America și oamenii de stânga nu încetează să vorbească despre democrație și cât cred ei în ea, ei nu detestă nimic mai mult decât libertatea oamenilor de a decide pentru ei înșiși, fie individual, fie printr-un proces democratic.

Decizia SCOTUS nu impune absolut nimic la nivel federal. Din contră, lasă decizia în mâinile cetățenilor fiecărui stat. Astfel, dacă pe de-o parte vor exista state care vor alege să restricționeze drastic avortul, altele vor avea libertatea să îl lase nerestricționat, dacă vor și până în ultima zi de sarcină. Punct.

Dar stângii nu-i convine democrația decât atunci când îi este favorabilă. Dacă nu îi convine, plebea e proastă, experții trebuie să vorbească, etc.

* * *

În jurisprudența americană există noțiunea de „constitutional originalism” care, pe scurt, înseamnă că textul Constituției trebuie interpretat după felul în care era înțeles la originile sale.

Cu alte cuvinte, legea și drepturile rămân aceleași și nu se schimbă cu timpurile.

Oponenții acestui curent sunt adepții „constituției vii” și consideră că textul Constituției trebuie interpretat luând în considerare noi drepturi sau tehnologii pe care Părinții Fondatori nu și le-ar fi putut imagina și care cer interpretări actualizate ale Constituției.

Așa cum se mai întâmplă din când în când, dezbaterea cu oponenții ideologici, chiar și cu ghionturi, mai produce și rezultate. Un articolul de pe Reason.com susține, printre altele, că avortul ar fi un drept ne-enumerat, adică un drept implicit al ființei umane nemenționat în mod expres în Constituție. De asemenea, același articol avansează ideea că în dreptul anglo-saxon nu exista noțiunea de avort în perioadele incipiente ale sarcinii, și că fetus-ul nu era recunoscut ca existând separat de mamă până când mama nu simțea mișcările copilului adică în jur de 25 de săptămâni.

În continuare articolul îl citează pe William Blackstone care explica că în dreptul anglo-saxon, sancțiunile legale pentru avort apăreau numai când „femeia își omoară copilul din burtă, cu o poțiune sau prin altă metodă”.

De aici putem extrage două chestiuni cruciale:

1. Știința a avansat suficient din secolul 19 încât astăzi putem detecta semnele de viață ale copilului mult mai devreme. Nu mai este nevoie să ne bazăm pe ce simte mama pentru că avem ecografii și alte tehnologii avansate. Cum prietenii noștri de centru stânga se bazează, de multe ori pe bună dreptate, pe știință cred că ne putem pune de acord că odată ce avem tehnologia necesară să detectăm viața apar automat și implicații legale ale drepturilor copilului.

Acesta este felul în care știința ar trebui să conlucreze cu legea. Consultativ, ca mecanism de informare pentru o mai bună aplicare a legii, care, deși aceeași ca acum două sute de ani poate găsi util sprijinul științei și tehnologiei. Un exemplu similar, ar fi cel al amprentelor. Crimina înseamnă același lucru acum ca și în secolul 19 doar că astăzi putem determina cu mai multă certitudine cine este criminalul.

2. Mai important poate, William Blackstone folosește negru pe alb cuvântul „copil” („child”). Nu foetus, fetus, sau alte variații prezente în limba engleză încă din secolul 16. Deci nu „cocoloș de celule”, nu „parazit”, „tumoră” sau alți termeni meniți să bagatelizeze o ființă umană, ci „COPIL”.


 * * *

Aspectul esențial din „Roe v Wade” v „Dobbs v Jackson women's health organization” este că nu vorbim de un abuz de puterea al judecătorilor aflați curent la SCOTUS, ci, din contră, de întoarcerea puterii către statele americane și cetățenii lor.

Dacă prin „Roe v Wade” curtea de atunci a decis unilateral pentru milioane de americani și le-a luat puterea de a decide în chestiunea avortului, prin „Dobbs v Jackson” judecătorii curții au repus în drept cetățenii fiecărui stat și reprezentații lor locali.

Problema cu centralizarea puterii este că da, uneori o să-ți convină ce decide puterea centrală și vei aplauda fericit, însă alte ori nu o să-ți convină, mai ales dacă ești american, că o gașcă de oameni aflată probabil la mii de km au luat o decizie pentru tine. Așa că și cei aflați în zona de stânga a spectrului politic ar trebui să înțeleagă că nici pe ei nu-i favorizează o putere centralizată, cu atât mai puțin dacă acea putere se află în mâna unor judecători care nu sunt nici măcar aleși.

Ceea ce SCOTUS a făcut vineri, a fost să renunțe la putere, iar dacă circumstanțele îi vor permite abordarea celorlate precedente menționate de judecătorul Clarence Thomas, curtea va face probabil același lucru. Va da din nou puterea cetățenilor să decidă pe chestiuni esențiale pentru ei și comunitățile lor.

Sigur, nu toată lumea va fi mulțumită de toate deciziile dar măcar toată lumea va avea puterea să influențeze cine ia deciziile, lucru cu mult mai bun decât situația actuală. E o chestiune foarte simplă de înțeles. Nu am pretenția că scriu cel mai bine și cel mai clar, dar ar trebui să fie totuși limpede că decizia SCOTUS de vineri înseamnă more power to the people.

Personal prefer un sistem cu legi foarte puține, poate chiar unul în care dreptul cutumiar este predominant, în care dacă am probleme cu cineva mergem în fața unui judecător, decât un sistem în care legislativul își face de cap. Dacă am avea un asemenea sistem, aș avea mult mai multă încredere într-un judecător și un juriu decât într-un parlamentar. Dar asta-i părerea mea.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews