ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


China este un colos cu picioare de lut, care se prăbușește sub povara datoriei interne de 350% din PIB. Xi este încolțit de inamici interni și poziția sa este amenințată.

Xi are nevoie ca de aer de o diversiune. O Manevră a la Mao, ca în 1966.

Citiți mai jos o excepțională analiză scrisă de Gordon Chang pentru Gatestone Institute pe care am tradu-se pentru cititorii ActiveNews.

* 

 
Când șoferii de camioane au ocupat capitala Canadei, Ottawa, și au închis punctele de frontieră spre America, unii au numit asta „insurecție națională”.

Manifestații masive au loc în toată lumea democratică. Oamenii s-au săturat de doi ani de restricții și de alte măsuri de control sanitar.

Nu este și cazul statului cu cea mai mare populație din lume, care menține cele mai stricte măsuri anti-COVID din lume.

Nu există manifestații populare cunoscute în Republica Populară Chineză împotriva restricțiilor.

Totuși, situația din China nu este stabilă iar Xi Jinping se confruntă cu „ultimele sale zile”, așa cum scrie un recent articol semnat de figuri importante ale opoziției.

După cum Gregory Copley, președintele Asociației de Studii Strategice Internaționale, a declarat pentru Gatestone, Xi Jinping, liderul - în aparență - puternic al Chinei, are „o mulțime de inamici interni”.

Xi este cel care a creat această opoziție. După ce a devenit conducătorul Chinei la sfârșitul lui 2012, el a luat puterea de la toți, apoi a aruncat în închisoare mii de opozanți în uriașe operațiuni de epuare, pe care le-a numit de „anticorupție”.

Xi a folosit și COVID-ul în beneficiul său. După cum subliniază Copley, redactor șef la Defence & Foreign Affairs Strategic Policy, „politica «zero COVID» a lui Xi constă, de fapt, mai puțin în oprirea răspândirii COVID și mai mult în reprimarea adversarilor interni, din popor și din Partid”.

„Uriașa rețea” începe acum să riposteze. Xi este foarte vulnerabil în gestionarea economiei stagnante a țării sale. Campania draconică anti-COVID – testare în masă, urmărirea meticuloasă a contactelor, lockown-uri stricte – a distrus evident consumul, pe care   Beijingul îl consideră factorul-cheie al economiei sale.

Regimul se află într-o stare de panică, contractând aproape un trilion de dolari, credite noi, luna trecută, ceea ce reprezintă o creștere record.

Tehnocrații chinezi au devenit și ei temători, adoptând ceea ce Andrew Collier, de la Global Source Partners, a numit „stimularea din umbră” - stimulente oferite de guvernele locale și de entitățile lor pentru a permite guvernului central să evite declararea cheltuielilor.

China are nevoie de o economie dinamică pentru a plăti datoriile sale enorme, în cea mai mare parte acumulate atunci când Beijingul a supra-stimulat economia, mai ales după 2008.

Atunci când așa-zisa „datorie ascunsă” este inclusă, datoria totală a țării se ridică la aproximativ 350% din Produsul său Intern Brut.

Nu e de mirare, deci, că companiile chineze dau faliment. Criza datoriei este atât de gravă încât poate prăbuși economia chineză și, odată cu ea, sistemele financiar și politic al țării.

Timp de trei decenii, un conducător chinez s-a aflat la adăpost de critici, dat fiind că toate deciziile importante erau luate în comun de personalitățile Partidului Comunist.

Totuși, atunci când a preluat puterea totală, Xi Jinping a preluat și responsabilitățile, cu alte cuvinte, fără posibilitatea de a da vina pe altcineva.

Cum lucrurile nu merg deloc bine în China, Xi Jinping, adesea numit „AtoatePreședintele”, a ajuns să poarte o povară imensă.

Existe semne de creștere a discordiei în rândurile conducerii superioare de partid.

Cel mai recent indiciu al gravității situației este un articol de 42.000 de caractere semnat „Fang Zhou” (un pseudonim care înseamnă „arcă”). Titlul articolului este „O evaluare obiectivă a lui Xi Jinping”.

Lunga tiradă anti-Xi, postată pe 19 ianuarie pe forumul guvernamental chinez 6park, pare să fie opera colectivă a mai multor membri din facțiunea Shanghai Gang din Partidul Comunist, condusă de fostul lider Jiang Zemin.

Facțiunea lui Jiang îl atacă în permanență pe Xi și conduce opoziția împotriva sa.

Articolul cuprinde critici exprimate anterior, însă le integrează într-o manieră globală. Între altele, Fang îi reproșează lui Xi că a ruinat economia.

„Xi va fi arhitectul propriei sale înfrângeri”, scrie Fang la sfârșitul diatribei, într-o secțiune intitulată „Deznodământul lui Xi Jinping” sau „Sfârșitul zilelor”.

„Stilul său de guvernare este pur și simplu nesustenabil; el va provoca noi erori politice, încă și mai mari.”

Articolul notează că Xi a putut profita de pe urma unei opoziții slabe, dar nu a putut realiza mare lucru.

„Politicile lui Xi au fost învechite și artificiale, succesele sale au fost minore, iar gafele sale numeroase”, scrie Geremie Barme de la Asia Society, care a tradus articolul, rezumând ideile lui Fang. 

Fang consideră că „Xi merită o notă mai mică de zero”.

Xi nu este genul de lider care să se împiedice de o notă mică.

Normele Partidului Comunist îl obligă să se retragă cu ocazia celui de-al XX-lea Congres național, care se va ține în această toamnă.
Însă el dorește în mod evident un al treilea mandat ca secretar general, lucru fără precedent, pentru a putea deveni „dictator pe viață”. 
Majoritatea observatorilor se așteaptă ca el să obțină acest mandat.

Posibil. 

Articolul lui Fang Zhou arată că liderii Partidului Comunist riscă stabilitatea exprimându-și public dezacordurile. Prin urmare, Xi Jinping realizează că este pe punctul de a da bătălia vieții sale.

Din păcate, problemele lui Xi pot deveni problemele noastre. El are, din numeroase motive politice interne, un prag de risc foarte jos și multe pricini să găsească o altă țară pentru a deturna criticile păturii conducătoare și nemulțumirile populare.

În 1966, Mao Tse Dun, primul conducător al Chinei comuniste, a demarat Revoluția Culturală de un deceniu pentru a-și învinge inamicii politici de la Beijing.

Xi face cam același lucru acum, mai cu seamă prin programul său „Prosperitatea Comună”, care ar putea întoarce China în anii 1950.

Spre deosebire de Mao, totuși, Xi are puterea de a arunca toată lumea într-un război și pe care are toate motivele să-l declanșeze cât mai curând.

Xi are în cătare Statele Unite. Pe 29 august 2021, Cotidianul Poporului, oficiosul Partidului Comunist, acuza America că lansează „atacuri barbare” împotriva națiunii chineze.

Pe 21 august 2021, Global Times, o publicație aflată sub tutela Cotidianului Poporului, insinua că Statele Unite colaborează cu „dușmanii” Chinei.

Partidul Comunist Chinez a considerat dintotdeauna lupta sa cu Statele Unite ca pe una existențială – în mai 2019, Cotidianul Poporului declara un „război popular” Americii – însă ostilitatea a devenit mult mai evidentă în cursul ultimului an.

Un anti-americanism virulent arată că Xi Jinping își construiește o justificare pentru a lovi America.

Regimul chinez își folosește adesea presa mai întâi pentru a avertiza și apoi pentru a-și semnala acțiunile.

America este acum prevenită