Canicula ne schimbă deprinderile, mai ales atunci când am trecut de prima tinerețe, și pe lângă atractivitatea băuturilor reci, a umbrei, ștrandurilor ori țărmurilor - de orice fel ar fi - căutăm compania aerului condiționat/climei, iar televizorul devine „ispita de interior”.

Noi cedăm căci avem Campionatul European de fotbal în derulare, Turul Franței – variantă de „proaspăt căsătorit cu resurse (doar ține aproape o lună!), la orizont se întrezăresc în mod firesc inelele olimpice și mai sunt seriale, filme și încă alte evenimente.

Desigur, după lauda adusă „turismului din fotoliu” vin acum să vă perturb și să încerc a vă redirecționa întrebând precum poetul satului românesc, George Coșbuc: „Ati fost vreodată la Abrud?”.

Ați intuit perfect, despre aceasta este vorba - încerc să vă atrag atenția către un loc vestit (pentru oamenii săi, tradiții populare, gastronomie, dar mai ales pentru un muzeu inedit).

Este posibil ca unii dintre dumneavoastră să cunoască zona Mărginimii Sibiului; zonă etnografică și turistică din județul Sibiu, Transilvania, România.

Este cunoscut că Mărginimea Sibiului este faimoasă pentru peisajele sale pitorești de munte, pădurile dese, arhitectura tradițională cu influență săsească și pentru păstrarea unor elemente culturale specifice.

Zona este bogată în tradiții populare, meșteșuguri (cum ar fi olăritul, țesutul și sculptura în lemn), cântec și dans popular.

Festivaluri și evenimente locale celebrează aceste tradiții în fiecare an.

Casele sunt tradiționale - din lemn și piatră - cu acoperișuri în patru ape și detalii arhitecturale specifice.

Bucătăria locală include produse tradiționale precum brânza de burduf, cozonacul, murăturile și preparatele din carne de porc.

Putem să afirmăm că Mărginimea Sibiului este o destinație turistică rurală, apreciată de iubitorii naturii și tradițiilor culturale autentice. Activitățile turistice includ drumeții, călărie, observarea păsărilor, cicloturismul și vizitarea satelor tradiționale.

Mărginimea Sibiului are în alcătuirea sa mai multe localități pitorești, tradiționale, cu un interesant amestec de vechi și nou.

Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică ce include 18 localități: Rășinari (cea mai mare dintre ele), Poplaca, Gura Râului, Boița, Tălmaciu și Tălmăcel, Sadu, Râu Sadului, Orlat, Poiana Sibiului, Jina, Galeș, Fântânele, Vale, Sibiel, Săliște, Tilișca și Rod.

Conform istoricilor, aceasta este una dintre cele mai vechi zone etnografice, datând din perioada neoliticului sau chiar a eneoliticului.

La Poplaca, Orlat și de-a lungul râului Cibin au fost descoperite urme ale prezenței umane din acele vremuri. În același timp Mărginimea Sibiului este și o destinație de turism cultural și religios.

Din acest punct de vedere localitatea pe care o recomand de această data este Sibiel, situată în Munții Cindrel, la aproximativ 20 de kilometri vest de orașul Sibiu.

Satul Sibiel, alături de alte 13 localități, a fost declarat – experimental - sat de interes touristic, denumit chiar "sat turistic" (era 16 iulie 1973/Ordinul ministrului turismului nr 744/1973).

În anul următor, prin decretul 225/1974, s-a interzis cazarea turiștilor străini în locuințele particulare, satele turistice devenind nefuncționale pentru turismul internațional.

Dat fiind faptul că o parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu caracter cultural și folcloric ale Oficiului Național de Turism „Carpați”  București și contractate pe piața externă, se realizează  o breșă – prin intermediul unei ordonanțe a fostei puteri politice (cancelaria PCR) – pentru satele Lerești, Rucăr, Sibiel, Murighiol și Crișan.

Deci Sibielul a fost pe această listă scurtă, iar turiștii străini au continuat să sosească și să fie găzduiti la localnici.

Astăzi Sibielul este localitate componentă a orașului Săliște, județul Sibiu, Transilvania, România; el este renumit pentru tradițiile de nuntă românească, dar și pentru icoanele pe sticlă, muzeul acestora și biserica de lemn Biserica Sfânta Treime, construită în secolul al XVIII-lea.

Biserica - figurează pe lista monumentelor istorice - posedă un iconostas apreciat drept o operă de artă valoroasă și o dovadă a meșteșugului tradițional românesc, cel al cioplitului și împodobitului mobilierului de lemn.

De asemenea, pereții interiori sunt împodobiți cu picturi religioase care reflectă influențele culturale și religioase ale zonei.

O particularitate a picturii o constituie motivul papilor - regăsit în picturile din bisericile de la Snagov, în apropierea Bucureștiului, la Bolnița Coziei sau la Mănăstirea Dintr-un Lemn.

O asemenea temă, foarte rară în arta de tradiție bizantină, vădește influența greco-catolică în părțile Sibielului, ca și în cazul altor monumente românești din Transilvania.

Biserica Sfânta Treime (construita in 1765), dar mai ales Muzeul de Icoane pe sticla „Preot Zosim Oancea” din curtea bisericii sunt nestematele satului Sibiel.

Muzeul expune aproximativ 700 de icoane pe sticla. Colecția include icoane din diverse zone – care se caracterizează prin motive stilistice specifice - ale Transilvaniei, precum Nicula și împrejurimile (Transilvania de Nord), Valea Mureșului, zona Făgărașului, zona Brașovului, Valea Sebeșului-Alba Iulia, și Mărginimea Sibiului, dar și din Bucovina și Banat, unele dintre icoane sunt de origine austriacă.

Pentru cei care doresc să petreacă aici mai multe zile de vacanță, în Sibiel există peste 20 echipamente de cazare clasificate, plus posibilitatea de cazare la localnici, în Mărginime existând numeroase pensiuni, case, conace sau cabane.

De asemenea zona oferă o diversitate de restaurante, majoritar cu meniuri tradiționale.

Sibielul rămâne fermecător, ideal pentru cei care doresc să experimenteze stilul de viață tradițional românesc într-un cadru natural spectaculos. El oferă oportunitatea de a descoperi istoria și cultura autentică a Transilvaniei, într-o atmosferă liniștită și relaxantă de munte.

Iar dacă Sibielul este aglomerat ori nu vă satisface dorințele puteți merge la Rășinari, Poplaca, Gura Râului, Boița, Tălmaciu, Tălmăcel, Sadu, Râu Sadului, Orlat, Poiana Sibiului, Jina, Galeș, Fântânele, Vale, Sibiel, Săliște, Tilișca sau Rod.

Sunt localități ce vă vor aminti de ardelenii plecați după aurul American (să nu vă mire dacă veți cunoaște urmași ai „americanilor” reveniți din țara tuturor posibilităților!), de povestea Mioriței, de ziceri cu tâlc ori de sunetul instrumentelor de suflat ale oierilor mărgineni.

Rememorez o anecdotă povestită de regretatul profesor universitar Iacob Cătoiu – specialist în marketing, cu studii de doctorat la o prestigioasă universitate americană – într-o seară petrecută la Gura Râului.

Trei locuitori din Mărginime priveau cerul și cugetau. Unul dintre ei spune „Mare’i lumea!”, ceilalți aprobă, se privesc unul pe altul și iar cugetă. Un altul spune, la rându-i, după ceva vreme "Daa Sighiii?!?”, pe rând ceilalți doi aprobă ‘”Șîî Sighiii!”, se privesc unul pe altul și iar cugetă. În cele din urmă al treilea întreabă "Daa Orlatul?!?”, ceilalți doi aprobă: "Șîî Orlatul!”, se privesc unul pe altul și continua să cugete la nemărginimea lumii.

După ce Sibiul a arătat lumii cât de mare este (prin Festivalul său international de teatru și deținerea calității de Capitală culturală europeană 2007), Orlatul este la rându-i un pol de turism slow și nu numai, iar de aici suntem în Mărginime care nu este mică nici ea.

Vă invit la Sibiel și aștept apoi opiniile domniilor voastre.

Vară frumoasă pe mai departe!