La o primă examinare, Baden-Baden este un oraș balnear din Germania, situat în landul Baden-Württemberg, aproape de granița cu Franța.

Stațiune internațională foarte populară, datorită climei blânde și a izvoarelor radioactive ce au până la 68°C, este apreciat pentru băile sale termale (Caracalla și Friedrichsbad), cazinoul celebru (Kurhaus Casino - unul dintre cele mai vechi și celebre cazinouri din Europa) și peisajele pitorești ale Pădurii Negre.

La fel de cunoscute sunt Festspielhaus Baden-Baden - una dintre cele mai mari și importante săli de operă și concerte din Germania și Parcul Lichtentaler Allee care oferă o plimbare plăcută de-a lungul râului Oos ale cărui maluri sunt împodobite cu flori, arbuști și diverse sculpturi, oferind un cadru ideal pentru plimbări și relaxare.

Baden-Baden este renumit pentru evenimentele culturale și festivalurile sale, inclusiv spectacole de muzică clasică, balet și teatru.

Orașul a fost fondat de romani în secolul I d.Hr. sub numele de Aurelia Aquensis, care în latină se traduce prin „Apele Aureliene”.

Baden-Baden a fost locul în care împăratul roman Caracalla își ameliora durerile de artrită; în Baden-Baden se pot vedea încă ruinele băilor romane datând din secolele I și II d.Hr.

În Evul Mediu, orașul a servit drept reședință pentru margrafii de Baden, oferindu-i numele regiunii respective.

Totuși, statutul său de oraș de reședință a fost pierdut în urma unui incendiu devastator din 1689.

În secolul al XIX-lea, Baden-Baden a fost redescoperit ca stațiune balneară și a devenit un loc de întâlnire estival pentru aristocrația și elita economică europeană, în parte datorită cazinoului său renumit.

Aici au venit pentru a se trata clienți precum Regina Victoria, Kaiserul Wilhelm I, Napoleon III, Berlioz, Brahms si Dostoievski, care mai apoi au ajutat la transformarea stațiunii în locul cel mai elegant și sofisticat din Germania.

Baden-Baden continuă să atragă turiști din întreaga lume pentru tratamentele sale spa și atmosfera elegantă.

Deși clientela s-a schimbat, Baden-Baden încă evocă aura de privilegiu a secolului XIX, combinată cu facilitățile secolului XXI. Printre clienții mai recenți s-au numărat Barbara Streisand și Yasser Arafat.

Baden-Baden este locul ideal pentru entuziaștii sporturilor și ai plimbărilor în aer liber. Iubitorii întrecerilor hipice se pot bucura de sezonul internațional din fiecare august de pe Hipodromul Iffezheim.

În toamna lui 2008, la sfârșit de febuarie, în prag de seară, m-am oprit ușor confuz la centrul de informații turistice de la intrarea stațiunii Baden-Baden - o construcție cu o linie arhitecturală care te ducea neapărat cu gândul la un cazinou (în concordanță cu existența la Baden-Baden, poate, a celui mai select dacă nu și celui mai frumos cazinou de pe continentul european).

Mobilul vizitei era vederea bisericii ortodoxe românești. Am cerut detalii despre aceasta. Am fost deosebit de plăcut impresionați - cel puțin de tonalitatea vocii ca și de căldura ei - atunci când ne-au fost oferite dintr-o răsuflare am putea spune, informațiile legate de așezarea acesteia și a modului în care putem să ajungem pe cel mai scurt drum â la Capela Sturdza.

Un amănunt nu lipsit de importanță, date fiind orele de după lăsarea soarelui, a fost acela că preotul locuiește în apropiere și putem să-l deranjăm. Așa am și procedat odată ajunși la Capela Ortodoxă Română "Mihail Sturdza”.

După identificarea colinei pe care se află amplasată capela, am străbătut aleile unui veritabil parc dendrologic până în apropierea siluetei svelte și întunecate a capelei.

În apropiere, o casă cu etaj, aflată în penumbră, trimitea lumina unei ferestre ca pe o licărire a speranței – asemenea unui far la mal de mare. Mi-am luat inima în dinți, m-am apropiat de intrarea casei unde singura șansă a materializării dorinței noastre îmbrăcase forma unui masiv buton de sonerie sub care se afla o inscripție în limba germană.

Cu inima mai mare decât un purice (dar nu cu mult!), m-am apropiat și am sunat neștiind ce voi răspunde previzibilei interogații. Așteptarea nu a fost lungă ci confirmatoare, dată fiind întrebarea în germană pe care am primit-o în schimbul acționării soneriei; muțenia mea s-a datorat în primă fază faptului că din prea puținele cuvinte germane nu puteam să-mi încropesc răspunsul.

Pe loc am trăit spaima unui posibil căzut examen. Dar dorința de a nu mă întoarce fără cheia capelei a slobozit câteva vorbe într-o românească patetică, a cărei principal motiv era ipotetica unicitate a vizitei noastre la Baden-Baden.

Răspunsul a venit într-un dulce grai cu inflexiuni moldoveano-bucovinene. Eram salvați, puteam comunica, însă ora era târzie. Totuși vocea molcomă, dar gravă, a bărbatului ce răspunsese anunța că în doar câteva minute vom putea vedea capela. 

Ușa casei se deschise în scurt timp și se ivi un bărbat sobru dar prietenos, cu o rostire caldă, apropiată. Era preotul Radu Mironovici, superiorul capelei.

Cu zâmbetul pe față și bucurie în priviri preotul ne-a condus către capela a cărei siluetă abia se distingea dintre arborii ce o înconjurau în neagra noapte.

Am petrecut împreună mai bine de o oră, aflând cum principele Mihai Sturdza (voievod al Moldovei între 1834-1848) a construit  - după planurile arhitecților Leo von Klenze și Mitarbeiter Georg Dollmann - capela între 1863-1866, în urma dispariției fulgerătoare a fiului său Mihail la numai 17 ani.

Până în anul 1882, capela s-a aflat sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, iar din acel an, domnitorul însuși o așază sub oblăduirea canonică a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, „pentru a dovedi devotamentul meu de fiu al Bisericii Moldovei, patria mea".

Din anul 1923, capela se află în administrarea orașului Baden-Baden.

Ne-au fost descrise - cu lux de amănunte - pictura, monumentele, iconostasul, Sfânta Masă din altar, odăjdiile lucrate la Agapia și Văratec (donate de către credincioși români preotului capelei), povestea cununilor pentru săvârșirea nunții, a icoanelor, epitafului și chiar a pieselor de mobilier.

 Aveam să revenim la Baden-Baden în duminica ce a urmat. Atunci am descoperit că frumoasa capelă biserică a fost ridicată în stil neoclassic. Părintele Radu Mironovici ne-a povestit căla vremea zidirii sale clădirea trecea drept unul din monumentele cele mai de seamă ale Germaniei.

A fost destinată încă de la început adăpostirii rămășițelor pământești ale familiei ctitorului. Astfel, în cripta care se află sub altarul bisericii își dorm somnul de veci domnul Mihail Sturdza (1794-1884 - foto), soția sa Smaragda (†1885) și copiii lor: prințesa Maria (†1905) și prințul Mihail (†1863), în memoria căruia a fost înălțat acest sfânt locaș.

După revoluția de la 1848, Mihail Sturdza a părăsit tronul și țara, stabilindu-se cu familia la Paris. Ei aveau un palat și la Baden-Baden, în Germania, unde își petreceau în special verile.

La 30 iunie 1863, tânărul prinț Mihail a murit pe neașteptate, astfel că, în amintirea lui și ca loc de veci al familiei, părinții au ridicat această capelă.

La interior, în partea dreaptă, este reprezentat principele Mihail Sturdza (1794-1884), alături de fiica Sa, Maria (1848-1905), care a fost căsătorită cu prințul rus Gorceacoff, iar în partea stângă portretele prințesei Smaragda Sturdza, născută Vogoride (1810-1885), alături de fiul Său, Mihail (1846-1863).

Aceste patru tablouri au fost pictate pe plăci de cupru de renumitul pictor francez J. Perignon.

În mijlocul bisericii, în partea dreaptă, se află un monument care înfățișează pe tânărul Mihail la studiu, în Paris. Această lucrare a fost executată de sculptorul italian, Rinaldo Rinaldi, în marmură de Carrara; în partea cealaltă, monumentul executat de francezul Thomas Gabriel, care-i înfățișează pe părinții îndurerați.

Pe cupola capelei - a cărei pictură este executată pe foi de cupru de Andre Müller din München, care a pictat și icoanele din catapeteasmă - se află triunghiul treimic, cu ochiul lui Dumnezeu în mijloc, cei 12 Apostoli și cei 4 Evangheliști. Biserica este pictată în tehnica fresco - pictură executată de prof. Hausschild, tot din München.

În spatele sfintei mese, în sfântul altar, se află un covor vechi lucrat de prințesa Smaranda Sturdza. Capela adăpostește și un epitaf pictat de prințul Gagarin, a cărei inscripție în limba slavonă a fost cusută în fir de aur de prințesa Maria Sturdza.

Am petrecut din nou aproape o oră cu părintele, care ne-a ascultat cu răbdare și nu a pregetat să ne destăinuie fațetele lăcașului pe care îl cunoștea atât de bine.

Am fost apoi într-o legătură epistolară, vreme de câțiva ani, până când viața ne-a purtat pe fiecare pe alte drumuri, căile nemaiintersectându-se…

La momentul întâlnirii am fost impresionat de delicatețea cu care asculta pe fiecare vizitator, cum explicita cadrul și prezența capelei în lipsa existenței unei comunități românești în localitate.

Părintele Radu Mironovici a slujit până pe 15 martie 2008 la Baden-Baden.

De numele Părintelui Radu Mironovici se leagă, în mod deosebit, lucrările de consolidare și restaurare a Capelei Sturdza, din Baden-Baden, desfășurate cu ajutorul financiar al Printului Dimitrie Sturdza si al Primariei orasului Baden-Baden.

În anul 1997 capela a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din Germania.

Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a oficiat personal slujba de resfințire a Capelei Sturdza, în data de 19 mai 2002, în prezența Prințului Dumitru Sturdza, a Doamnei Primar General, Dr. Sigrun Lang și a altor oficialități locale.

Lucrarea Parintelui Radu Mironovici, făcută cu dragoste pentru Biserica lui Hristos, i-a adus recunoștința celor care i-au fost alături în toți cei 26 de ani de slujire ca superior al Capelei Sturdza.

Părintele Radu Mironovici a decedat la începutul anului 2011, moment în care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe familiei.

Începând cu anul 2008 superiorul capelei de la Baden-Baden este părintele Ionuț Bogdan Stavarachi.

Vin aici românii din împrejurimi (mărite proporțional cu starea bună a autostrăzilor și performanțele tehnice ale autovehiculelor – în egală măsură din Germania și Franța), germani, diverși turiști aflați în vestita stațiune, cu toți atrași de Capela Ortodoxă Românească, frumusețea și măreția locului.

Dacă vă aflați în sud-vestul Germaniei, sau în estul Franței, ori în nordul Elveției nu uitați că puteți simți românește la Capela Ortodoxă Română "Mihail Sturdza”, Stourdzastr. 1-2, Baden-Baden, Germany. 

Aveți aici și adresa de Facebook.