ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Un studiu publicat de Universitatea Cambridge într-o revistă academică - American Political Science Review – pune în mod deschis problema legitimității unor guvernări autoritare în condițiile unor situații de urgență dând ca exemple așa zisele urgențe provocate de gripa la modă și așa numitele provocări cauzate de vremea schimbătoare.
 
Practic studiul oferă muniție academică politicienilor dornici de instaurarea unei dictaturi în numele gripei sau a vremii de afară. Mai zglobiu decât universitarii, domnul Trudeau știa asta de ani de zile, admirația socialistului canadian pentru regimul dictatorial chinez avându-și originea tocmai în posibilitatea unui regim dictatorial de a combate schimbările climatice în absența oricărei dezbateri publice. Este firesc pentru un politician aflat la putere să prefere dictatura, ar fi aberant să fie altminteri.

În acest context activenews.ro ne informează că CNA dorește să extindă cenzura de la televiziunea clasică către publicațiile online, cenzura democratică devine pe zi ce trece mai drastică, mai obtuză, mai atotcuprinzătoare. CNA cenzurează – nu ar fi fost posibil altminteri – în numele libertății și al corectei informări.

Aparent bizare și exotice, deciziile de control a publicității criptomonedelor sunt întru totul sincrone cu evoluțiile de mai sus, de fapt încercarea de a controla criptomonedele ar trebui să fie revelatoare pentru ce ni se întâmplă.

Cea mai amuzantă încercare de a justifica intelectual dictatura și/sau cenzura democratică ne vine de pe malurile Dâmboviței, decanul fostei școli de activiști ai PCR retrasează limitele democrației separând-o de mult-hulitul populism. Pentru a justifica un soi de guvernare a politicienilor – experți se folosește de un om de paie denaturând ideile unui economist aparținând școlii austriece.
 
Da, hârtia suportă orice, dar editorialele din bursa.ro nu sunt disponibile doar studenților SNSPA. Chiar dacă la SNSPA nu se citește, chiar dacă este la modă ca pseudointelectuali de stânga să scrie aberații despre economiști aparținând școlii austriece, în jurul acestei școli de gândire există emulație, există o imensă masă de oameni care chiar citesc, există pasiune și dorință de cunoaștere – chestiuni străine SNSPA și domnului Pîrvulescu.

Da, austriecii tind să fie critici cu democrația, mai toți o consideră ca fiind antecamera socialismului. Dar argumentele austriece împotriva democrației nu pot fi folosite de stânga politică și cu atât mai puțin pot fi folosite de marxiști precum dl. Pîrvulescu pentru simplu motiv că toți austriecii – fără excepție – conștienți fiind că democrația este un mecanism suboptimal de a lua decizii asupra alocării resurselor - vor prefera un stat minimal, eventual vor dori desființarea acestuia tocmai pentru a minimiza pagubele produse de sistemele democratice, în vreme ce socialiști precum dl. Pîrvulescu doresc un stat maximal.
 
Nu putem folosi concluziile unui austriac dacă premizele sunt socialiste. Nu putem amesteca apa și uleiul. Este incomparabil mai puțin important modul în care se iau deciziile politice într-un stat minimal decât este într-un stat gonflat, într-un stat socialist în care politica a pătruns până și în intimitatea noastră și a familiilor noastre. Cu alte cuvinte, este prea puțin important modul în care se iau deciziile atunci când statul contrulează 4% din PIB dar este critic modul în care politicienii alocă resurse acolo unde ponderea statului în economie este de peste 50%.

Chiar Schumpeter - pe care-l pomenește dl. Pîrvulescu în producția dumisale din Bursa - ne spune că:
The [...] condition for the success of democracy is that the effective range of political decision should not be extended too far.

adică

Condiția funcționării unui sistem democratic este ca aria deciziei politice să nu fie extinsă prea departe.

După cum vedem mai sus, abordarea lui Schumpeter este pur și simplu austriacă, la fel de austriacă este și opinia lui Schumpeter asupra imposibilității de a conveni la nivelul societății asupra unui așa numit bine comun, pur și simplu acesta nu există în viziunea lui Schumpeter. Binele comun nu poate fi eventual descoperit de alegători, așa după cum susține dl. Pîrvulescu, căci pur și simplu – așa cum am arătat mai sus  - acesta nu există.

There is, first, no such thing as a uniquely determined common good that all people could agree on or be made to agree on by the force of rational argument.

adică

În primul rând nu există un bine comun unic determinat asupra căruia toți oamenii ar putea cădea de acord sau ar putea fi făcuți să cadă de acord prin recursul la argumentul rațional.

Ajunși aici devine limpede că domnul Pîrvulescu nu a citit Schumpeter, că nu înțelege critica austriacă a democrației, argumentul austriac în economie, cartea lui Schumpeter nu este afectată de drepturi de autor fiind disponibilă online. Ne permitem să-i recomandăm să o citească. Este gratuit și mai este și instructiv. Dar a-l citi pe Schumpeter poate fi riscant pentru un socialist de vâsta domnului Pîrvulescu, o epifanie austriacă l-ar scoate rapid pe dl. Pîrvulescu din lumea bună plasându-l printre camionagii (sic – articolul hotărât lipsește, în editorialul scris de dl. Pîrvulescu) detestați de acesta, dându-i domnului Pîrvulescu prilejul să facă ceva util sau cel puțin să nu se mai facă de râs scriind incorect gramatical despre cărți pe care nu le-a citit. Ne permitem să-i recomandăm, de asemenea, o critică austriacă mai modernă a democrației, este vorba de Democracy - The God That Failed: The Economics and Politics of Monarchy, Democracy and Natural Order scrisă de Hans-Hermann Hoppe, poate cel mai important autor liberal clasic contemporan nouă.  

Însă dincolo de ridicolul dâmbovițean, este vizibilă încercarea a stângii politice de pretutindeni de a justifica intelectual cenzura și totalitarismul sau cel puțin un soi de dictatură tehnologică. Ce se întâmplă oare? De ce este oare dispusă stânga să renunțe la cel mai eficient cal troian pe care l-a folosit – cu succes până acum - pentru a distruge civilizația occidentală?

Problema este relativ simplă, oamenii au început să înțeleagă că sunt trași pe sfoară, un recent sondaj de opinie ne arată că o majoritate de peste 60% dintre români încep să înțeleagă că pseudopandemia de gripă nu are cauze medicale ci este mai degrabă provocată de dorința de control a elitei asupra populației. Populația a văzut prin experții plimbați pe ecrane cauza reală a isteriei medicale a ultimilor ani, acum intelectualii caută pretexte pentru a înăspri cenzura, caută pretexte pentru a lipsi cu totul populația furioasă de decizie politică. Populația a înțeles, în sfârșit, că în timp ce marea masă sărăcește elitele se îmbogățesc fiind conectate la tiparnița de bani pe care o manipulează folosind în propriul beneficiu efectul Cantillon.

Nu voi scrie vreun rând în apărarea democrației aflată acum sub asaltul stângii. Era previzibil să ajungem aici, ar trebui să le amintim mereu oamenilor că cei care azi acuză democrația de toate relele imaginabile și neimaginabile sunt tocmai aceia care exultau așa zilele valori democratice ieri.

Ca liberal clasic reamintesc soluția mereu la îndemână, soluție pe care am prezentat-o și la începutul acestui text: restrângerea sferei de decizie a politicului, retragerea totală a statului din societate și economie, înlocuirea logicii democratice cu logica proprietății private, a eticii colectiviste cu o etică a proprietății private, transformarea rapidă a statelor moderne, social democrate în state minimale a căror gestiune devine neimportantă și cu totul neinteresantă pentru imensa majoritate a cetățenilor.

Da, avem motive să fim furioși pe politicieni, pe experții de tot soiul, pe profesioniști și pe elite, avem toate motivele să ieșim în stradă pentru a cere socoteală pentru modul în care politicienii ne-au distrus societatea. Dar înainte de a o face ar trebui să înțelegem că criza prin care trecem este de fapt o criză a regimului democratic, că totalitarismul covidos este de fapt o exacerbare a democrației și nimic altceva.

Am ales articolul domnului Pîrvulescu pentru a da culoare acestui text tocmai pentru că, panicat de trezirea omului de rând, dl. Pîrvulescu renunță la orice prudență, denunță pierderea adevărului, a adevărului scris cu majusculă. Este amuzant, ca discipol al lui Marx, dl. Pîrvulescu ar fi trebuit să știe că Marx a inventat polilogismul, Marx a scindat rațiunea, acesta a pretins că proletarii gândesc într-un mod, burghezii într-altul, homosexuali într-un fel, negrii într-alt fel etc.

Iar dacă strada va învinge, dacă-i vom alunga pe cîți și pe iohanniși, pe pîrvulești și pe mîndruți, pe  rafile și pe usereii de toate demoninațiunile nu înseamnă decât un armistițiu, un răgaz până când noua generație de politicieni se va organiza mai bine pentru a ne pune botniță. O victorie de durată nu include nume de politicieni ci doar recuperarea silogismului, a universalității raționamentului. O dată recuperată universalitatea logicii, școala austriacă de economie ne va putea călăuzi spre libertate, departe de seringa obligatorie, departe de botniță, departe de pașapoartele verzi sau de alte culori.