Să traducem acum cele de mai sus pentru a fi mai ușor înțelese de cititorul acestor rânduri. În ultimii doi ani băncile centrale au tipărit trilioane de dolari - am pierdut șirul – bani neacoperiți de bunuri sau de servicii. Pur și simplu s-au tipărit bani într-un ritm fără precedent în istorie. Mecanismele obișnuite de ascundere a inflației au fost, ca de fiecare dată, activate  - bursa este în stratosferă – dar de această dată cantitatea de bani nu a putut fi ascunsă sub preș motivele fiind multiple. Nu s-au putut ascunde sub preș stipendiile trimise direct oamenilor prin poștă în anul 2020 mai ales în SUA dar și în Europa. Dacă până acum tiparnița a funcționat exclusiv în beneficiul super elitelor aflate în stratosfera financiară și mediatică, acum s-au trimis bani proaspăt tipăriți prin poștă aproape oricui avea o adresă poștală. Accesul la creditare pentru firmele mici și mijlocii a fost facilitat, toți acești bani au ajuns aproape instantaneu pe piață generând inflație. Pe de altă parte, activitățile productive au fost perturbate de politicile publice adoptate în ultimii doi ani, practic am avut o scădere cel puțin temporară a acestora. Iar o astfel de scădere ar fi generat o creștere a prețurilor chiar și în absența apariției unor cantități suplimentare de bani. Dar în primul rând climatul intelectual – farsa gripei perpetue - ne-a făcut pe toți mai atenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Elite și plebei am devenit mai cinici, am realizat că este o cursă contra cronometru, că banii și-au pierdut valoarea și că primii dintre noi care vor reuși să-i cheltuiască pe ceva palpabil vor fi printre câștigătorii acestei runde a inflației. Super elitele financiare au un exercițiu îndelungat al efectului Cantillon, de aceea avem o concentrare fără precedent a bogăției, au cumpărat mai tot ce se putea cumpăra. Discipoli târzii ai domnului Cantillon noi plebeii, la rândul nostru, ne vedem salvarea într-o mașină nouă de spălat, eventual într-un automobil sau o casă la țară. Cu alte cuvinte schimbarea structurii cererii este datorată tocmai tipăririi de monedă calpă, cu toții încercăm să scăpăm de bani investindu-i în bunuri de folosință îndelungată tocmai pentru că ne-am pierdut încrederea în bani, în politicieni și în tot ce ne înconjoară. Iar dacă cele de mai sus reprezintă o înțelegere corectă a ceea ce se întâmplă cu noi, dacă lipsa încrederii în monedă stă la baza schimbării structurii cererii, atunci inflația va fi temporară doar pentru că viitorul este al hiperinflației în stil Weimar. 

Da, se pot inventa crize pentru a încerca absorbția banilor tipăriți fără acoperire – creșterea prețurilor la energie poate fi parte a unui astfel de scenariu - dar oricâte crize am inventa moneda fiduciară nu poate supraviețui unei singure crize. Iar aceasta este criza de încredere. Au supralicitat chestiunea gripei și au uitat de monedă, au mințit cu gripa și a crăpat moneda, cam la asta se reduce totul.  

De fapt întoarcerea la Weimar nu este posibilă, vor fi diferențe date în primul rând de ecartul de mentalitate între momentul Weimar și ziua de astăzi. Astăzi suntem cu toții mai fiduciari și mai volatili decât înaintașii noștri, suntem asemeni monedei ce-o folosim. Căci dacă acum 100 de ani cei mai mulți dintre înaintașii noștri erau implicați în activități productive, dacă înaintașii noștri aveau o meserie, acum cei mai mulți dintre noi nu producem nimic iar mulți dintre noi nu avem o meserie pe care să o putem descrie în câteva cuvinte unui copil de zece ani. Căci moneda fiduciară a fost făcută posibilă de o întreagă infrastructură de propagandă intelectuală, culturală, politică și economică, infrastructură ce va trebui să se recalifice din mers, o dată cu colapsul monedei ce-a făcut-o posibilă. 

Economiștii școlii austriece de economie ne avertizează de decenii asupra inflației, asupra consecințelor acesteia, fie ele economice, culturale, politice sau sociale. Banii, natura acestora, ne influențează modul în care învățăm, gândim sau ne construim familia. Căci atunci când penalizăm generație după generație investiția pe termen lung - întrucât este erodată de inflație - lecția va fi în cele din urmă învățată, modul în care arată societatea în ziua de astăzi fiind o consecință directă a emiterii de monedă fracționară. Falsele elite făcute posibile de emisiunea de monedă calpă nu ne distrug lumea doar prin efectul Cantillon cumulat deja de generații - adică prin acumularea de bogăție prin simplul faptul că sunt de generații primii care pot cheltui bani proaspăt tipăriți – ci ne otrăvesc lumea prin exemplul decivilizator pe care-l oferă. Strălucitorul succes economic vine la pachet cu degenerarea culturală și fizică, poate că aceasta este cea mai toxică contribuție a emiterii de monedă fracționară la decăderea civilizației noastre. Cum spuneam, avem un moment Weimar în fața noastră, mă tem însă că suntem mai puțin pregătiți decât străbunicii noștri să-i facem față.