Zâua bună, oameni buni!

Mai deunăzi, păcălit mă numii pen’ că mă dusei cu ai mei la un muzical pentru copii, după Păcală. Copiilor le plăcu, mai ales Zumica, musca dresată, că zumzăia frumos. Nouă ne plăcu și nu prea, pen’ că fu un fel de upgrade ideologic, în care boiariu’ era o boyariță’n blugi (singurul personaj necostumat din piesă) cu un câne fuzionat de mâna’i, naratoarea compensa un talent firav cu scălâmbăieli la maxim și întrebări către Păcală „gen” „Ești vaccinat? Cu câte doze?” etc. ș.a.m.d., „gen”. Bafta fu că ăi mici nu se prinseră’ntr’a ne’ntreba ce-i aia vaccinat și doze, fiind atenți mai ales la Păcală și Zumica lui...

Mda! Da’ nu aiasta-i pricina ce mă făcu a scrie, ci fauna din sală, faună pen’ care pricepui de ce piesa fu upgradată ideologic. Mă convinsei, încă o dată, că gleznobărboșii tefelei ar da ortu’ popii’ntr’o săptămână în lumea reală, lume în care ar trebui să se lipsească de sculele’nfoliate cu folii de calitate (unu’ dintre ei, cu gleznele dezgolite și pantaloni d’ăia cu turu’n genunchi, în care pari cufurit permanent, avea leitmotivul „eu așa sunt, eu, mai special, îmi iau doar folii quality la aifon”). Aista era cu o fetiță, prea mică pentru tipul spectacolului, pe care-a trebuit s’o snăckuiască și s’o lase’n plata ei, pen’ că nu fusese’n stare a ceti că spectacolu-i pentru copii de peste 4 ani (deși, părerea mea, ăsta era pen’ copii mai măricei, totuși). Da’ io, de fapt, despre ălalalt voiam a vorovi, că avurăm norocu’ de-al avea în față tot timpul. Un stâlp înspre doi metri, cam ca dulapu’ de la Cotroceni, da’ brunet, plin de aere de prin gheizerele islandeze („bă, io am fost și’n Icelanda!”), care nu se sinchisea de ăi mici ca să poată prinde-un loc bun într’a butona de zori la ustensilu’i proteză. Săraca fetiță pe care-o’nsoțea, tot încerca a’l prinde’n jocul lu’ Păcală, da’ n’avea pe cine. Dobitocu’ o mai pupa din când în când, ca dovadă de iubire pen’ public, gen, făr’ de-aș’ dezlipi ochii beliți din ăl ăifon.

Acuma, cireașa de pe tort e că nevasta’mi spune că ăștia doi par a fi călcat pe bec și fură pedepsiți de consoarte să vină la teatru cu fetițele. Zic io, de colo: „Da ele, consoartele?” „Ei, na” zice nevasta, „ele e la spa, dragă, ca fetele de calitate!”. Da, cârcotașă și nevastă-mea, deh! După cum vă prinserăți, deja, ăștia doi veniseră’mpreună, cum mă prinsei și io când începur’a dezbate despre bilete. Și, de fapt, aici vrui io a ajunge cu povestioara mea! Tristele personaje nu pricepeau cum de plătiseră pentru patru belete, doi copii și doi însoțitori, și primiseră’n mână doar două belete, drept pentru care, unul dintre ei se dusese și mai luase două, ca să fie la număr. De-amu, se scărpinau în cap, că nu le ieșea la frățeasca’mpărțeală suma plătită cu aifonu’, nerealizând că, de fapt, au plătit de două ori pentru același serviciu. Evident că, de erau trecuți nițel prin viață ar fi cetit ce scrie pe bilete și nu pe aifoanele’nfoliate doar cu folii quality... Da’, na, vorba unui clasic în viață ce’și plimbă turu’ nădragilor și beleaua prin Zanzibar, „ghinon”!

De final, ca să nu fiu nedrept, totuși, tinerica naratoare-o’ntorsese din vârfu’ limbii p’aia cu vaccinarea lu’ Păcală, lăsând’o’n coadă de pește... da’ na, tot nu fu cușer. Asta mi-amintii când văzui pe spatele ușii lu’ Păcală un ditamai „Z”-u’. Da’, na, având în vedere targhetu’ publicului țintă p’analiza swot, nu mai e n’ica de mirare.

Concluzia e una amară rău, având în vedere ce nepregătiți într’ale vieții sunt reprezentanții unui segment de populație care vine cu copiii la o piesă cu un Păcală ideologizat, nerealizând pericolele îndoctrinării dar aplaudând ritmic hip-hop’u oilor gangsta ale boiarei & comp. Din păcate, tot copiii pierd și se pierd, cu astfel de părinți.

Doamne ajută!

Sorin Gheorghe Suciu este autorul lucrării „Rost creștin în opera lui Vasile Voiculescu”, Editura Doxologia, Iași, 2022, și câștigător a două concursuri ActiveNews cu eseurile Sorin Suciu: (până mai) Avem o Țară! ESEUL Câștigător al Concursului ActiveNews de Sfintele Paști și Traducerea unui dialog imaginar dintre Gábor Bethlen și Iancu Avram. Sorin Suciu - CONCURSUL ACTIVENEWS

Ilustrație: Filmul original Păcălă de Geo Saizescu
Scenarist: Dumitru Radu Popescu, Geo Saizescu
Producător: Sidonia Caracaș (directorul filmului), Vasilica Istrate (producător delegat)
Studio: Casa de Filme 5
Distribuitor: Româniafilm
Director de imagine: George Cornea
Operator(i): Radu Ion
Montaj: Margareta Anescu
Sunet: ing. Silviu Camil
Muzica: Radu Șerban
Scenografie: Virgil Moise
Costume: Ileana Oroveanu
Distribuție: Sebastian Papaiani
Mariella Petrescu
Ștefan Mihăilescu-Brăila
Vasilica Tastaman
Octavian Cotescu
Mariana Mihuț
Aurel Cioranu
Cosma Brașoveanu
Premiera: 11 martie 1974
Durata: 126 min.