„Eu nu cedez. Exact ca la Mărășești, Mărăști și Oituz. Indiferent câți vor fi în jurul meu, voi da bătălia până la capăt. Și voi da bătălia cu toată forța pe care o am, voi da bătălia pentru PNL, voi da bătălia pentru România! Îmi doresc un PNL liber, cu oameni pe propriile picioare, care decid conform propriilor conștiințe și conform propriei evaluări și discernământ.” Așa țipa Orban la microfon, să știe tot poporul. El este eroul de la Cotul Donului, de la Oarba de Mureș și de la alte coturi și oarbe. „Îmi doresc un PNL în slujba României, care să nu trădeze niciodată interesele fundamentale ale țării pe care o iubim, îmi doresc un PNL care să aibă forța și curajul să ia toate deciziile să ducă România spre destinul pe care îl merită, printre cele mai puternice țări din Europa! Așa să îmi ajute Dumnezeu.”

Poți să nu freamăți patriotic la asemenea cuvinte? Lingușit în zonele sensibile, PNL a înțeles că Orban se bate pentru România, nu pentru el. Pentru el, Orban. Singura problemă ar fi ca Dumnezeu să nu se lase furat de cuvintele astea pe care, în mod sigur, le-a mai auzit și în alte momente. Nu știu cum se face, dar mai toți au luptat la Mărășești înainte de congrese sau alegeri de partid. Problema este că n-au vrut să moară nici pentru cartea de Istorie. Ce oameni!

Alții, mai practici, au încins bătălia pe treptele partidului. Să le vadă lumea cămășile șifonate de zbânțuială, de îmbrânceli, precum și sângele care curgea prea greu pentru un partid atât de puternic. Și să le audă îndemnurile la luptă pentru Cîțu. Sau pentru Orban. Sau pentru serviciile de informații, care ar trebui să vadă că alegerea lui Cîțu va însemna că partidul nu ar mai fi condus din România și va trăda interesele țării. Tot de la Orban citire. Orbane, nu-i mai băga și pe ăștia la bătaie. Cheamă Poliția Locală, e mai amuzant să o vedem cum restabilește ordinea în partid.

Autor: Valentin Boeru 

Parteneriat Național.ro