ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Prima mențiune a ideii de a schimba ora pentru a economisi lumina zilei îi aparține lui Benjamin Franklin, diplomat și inventator american. Într-un eseu publicat în 1784, el a sugerat că oamenii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara. Ideea lui Franklin era o glumă, dar a pus bazele unei dezbateri ulterioare. 

Un secol mai târziu, omul de știință și entomologul neozeelandez George Vernon Hudson a propus în 1895 un sistem formal de schimbare a orei, deoarece el dorea mai mult timp liber după muncă pentru a colecta insecte. A propus un avans de două ore vara, dar ideea nu a fost luată în serios la acea vreme.

William Willett, un constructor britanic, a propus schimbarea orei în 1907, în pamfletul "The Waste of Daylight” („Risipa luminii zilei”). A argumentat că britanicii dorm prea mult dimineața vara și ar putea profita mai bine de lumină. A făcut lobby în Parlamentul Britanic, dar propunerea sa a fost respinsă. Willett a murit în 1915, fără să vadă implementată ideea sa.

În 30 aprilie 1916, Germania și Austro-Ungaria au devenit primele țări care au introdus oficial ora de vară, pentru a economisi cărbune în timpul Primului Război Mondial. Marea Britanie și Franța au urmat imediat exemplul, implementând ora de vară câteva săptămâni mai târziu. SUA au introdus-o în 1918, dar au renunțat după un an, reintroducând-o în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. A fost utilizată până în 1943, când a fost suspendată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. A fost reintrodusă în 1979, ca măsură de economisire a energiei, și de atunci a fost menținută fără întreruperi. Din 1997, România a adoptat sistemul european de schimbare a orei (ultima duminică din martie – ultima duminică din octombrie). În prezent, UE a decis eliminarea schimbării orei, dar aplicarea acestei decizii a fost amânată din cauza lipsei unui acord între statele membre privind fusurile orare permanente.

Numărul țărilor din Africa și Asia care încă mențin practica schimbării orei este foarte redus. În Africa, Egiptul este una dintre puținele țări care au reintrodus ora de vară în 2023, după aproape un deceniu de absență. În afara Egiptului, Marocul este o altă țară africană care menține practica schimbării orei. Marocul adoptă ora de vară, dar suspendă această practică pe durata lunii Ramadanului, revenind temporar la ora standard pentru a facilita programul de post al populației majoritar musulmane. Alte țări africane au renunțat la această practică.

În Asia, majoritatea țărilor nu utilizează ora de vară. State precum Japonia, China, India, Vietnam, Filipine, Singapore, Coreea de Nord și Coreea de Sud mențin aceeași oră pe tot parcursul anului. De asemenea, țări precum Iran, Irak, Siria și Iordania au renunțat la schimbarea orei în ultimii ani.

Aproximativ 70 de țări din întreaga lume utilizează practica schimbării orei, cunoscută sub numele de ora de vară. Având în vedere că există 195 de țări recunoscute la nivel global, aceasta înseamnă că doar 36% dintre țări adoptă această practică. Unele țări au renunțat la schimbarea orei în ultimii ani. De exemplu, Rusia a încetat să mai folosească ora de vară în 2011, iar Turcia a adoptat ora de vară permanentă în 2016.

Însă, dincolo de anumite interese ale marilor companii, pe care le voi enumera mai jos, efectele schimbarilor orare sunt total negative, chiar criminale.

Impact negativ asupra sănătății. Schimbarea orei afectează ritmul circadian, crescând riscul de insomnie, oboseală cronică, depresie și chiar probleme cardiace. Studiile arată o creștere a atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale imediat după schimbarea orei. Un studiu publicat în The American Journal of Cardiology a arătat că în zilele de luni de după schimbarea orei, numărul atacurilor de cord crește cu 24%. Acest lucru este atribuit perturbării ritmului circadian și stresului suplimentar asupra inimii. Universitatea din Turku, Finlanda, a raportat o creștere cu 8% a accidentelor vasculare cerebrale în săptămâna următoare schimbării orei. Oamenii dorm mai puțin în primele zile după schimbare, iar acest lucru afectează echilibrul hormonal. Crește producția de cortizol (hormonul stresului), iar nivelul melatoninei (hormonul somnului) este afectat, ceea ce poate declanșa episoade depresive și anxietate.
Efecte negative asupra productivității. Adaptarea la noul program durează câteva zile sau chiar săptămâni, timp în care oamenii sunt mai obosiți și mai puțin productivi la locul de muncă.

Creșterea accidentelor rutiere. În zilele de după schimbarea orei, statisticile indică o creștere a accidentelor rutiere, deoarece șoferii sunt mai obosiți și mai puțin atenți. Un studiu publicat de New England Journal of Medicine arată că în ziua de luni de după trecerea la ora de vară, accidentele mortale cresc cu aproximativ 6%. Acest lucru este cauzat de oboseala șoferilor și de întunericul matinal care surprinde pietonii. 

Accidente la locul de muncă. În industriile cu risc ridicat, cum ar fi construcțiile sau mineritul, numărul accidentelor de muncă crește cu 5% în săptămâna de după schimbarea orei, iar severitatea acestora crește cu 68% conform Journal of Applied Psychology.

Impact economic negativ, scăderea productivității. Angajații dorm mai puțin și au o capacitate de concentrare redusă în primele zile după schimbare, ceea ce duce la pierderi economice. În SUA, schimbarea orei este estimată să coste economia 434 de milioane de dolari anual din cauza scăderii productivității.

Costuri logistice ridicate. Transportul aerian, feroviar și de marfă suferă perturbări, mai ales în țările care nu adoptă schimbarea orei în mod uniform.

Beneficii energetice minime. Deși schimbarea orei a fost introdusă pentru economisirea energiei, studiile recente arată că impactul este neglijabil, ba chiar consumul de electricitate poate crește din cauza utilizării mai intense a aparatelor de climatizare și iluminatului artificial. Când statul Indiana a adoptat schimbarea orei în 2006, un studiu al Universității California a arătat că facturile la electricitate ale gospodăriilor au crescut în loc să scadă, deoarece oamenii au folosit mai mult aer condiționat seara.

Confuzie și perturbare a programelor. Adaptarea la noua oră creează probleme pentru transporturi, programările medicale, afacerile internaționale și alte activități care necesită sincronizare exactă.

Efecte asupra agriculturii. Fermierii și crescătorii de animale au dificultăți în ajustarea programului de lucru și în sincronizarea cu cererea pieței, deoarece animalele nu se adaptează instantaneu la schimbarea orei. Animalele nu urmează ceasurile oamenilor. Vacile, de exemplu, sunt obișnuite să fie mulse la aceeași oră, iar schimbarea orei poate duce la stres și scăderea producției de lapte.

Stres suplimentar pentru copii și părinți. Schimbarea orei poate perturba serios programul de somn al copiilor, ceea ce duce la dificultăți de concentrare la școală și la stres suplimentar pentru părinți.
Anumite industrii și interesele lor. 

Retailul și consumul. Mai multă lumină seara poate încuraja oamenii să petreacă mai mult timp afară, ceea ce înseamnă mai multe cumpărături, mai multe ieșiri la restaurante și mai multă activitate economică în general.
Industria turismului și a divertismentului. Parcurile de distracții, evenimentele sportive și festivalurile au de câștigat din zilele mai lungi. Disneyland și alte companii din domeniul turismului au susținut menținerea orei de vară în SUA.
Companiile de petrol și energie. Chiar dacă schimbarea orei a fost introdusă pentru a economisi energie, în realitate consumul de combustibil pentru transport poate crește, deoarece oamenii călătoresc mai mult în timpul serilor mai lungi.
 
Concluzie

În ciuda dovezilor negative împotriva schimbării orei, aceasta persistă din cauza birocrației, intereselor economice, lipsei unui consens internațional și a obiceiurilor istorice. Guvernele și Mass-media afiliate au susținut mult timp ideea că schimbarea orei aduce beneficii, în pofida impactului negativ evident, iar această minciună e greu de demontat complet. Deși, sperăm, poate că nu există chiar o „conspirație ocultă” la nivel mondial, este clar că anumite industrii beneficiază de menținerea acestei practici, iar guvernele sunt poate chiar co-interesate în menținerea situației actuale.