Paradoxal, prin acest anunț, liderul de la Kremlin își micșorează dramatic marja de manevră. În acest moment, atât Putin cât și Zelenski sunt cu spatele la zid.

O analiză realizată de publicația ucraineană Strana pe care am tradus-o pentru cititorii ActiveNews.

*

Vladimir Putin a expus vineri propunerile oficiale ale Kremlinului pentru a pune capăt războiului cu Ucraina.

Condițiile pot fi împărțite în două categorii:

Prima se referă la încetarea focului și la începerea negocierilor. Pentru ca acest proces să înceapă, Putin cere ca Ucraina să își retragă trupele de pe teritoriul regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, a căror anexare a fost anunțată de Rusia în 2022.

O altă cerere este neaderarea Ucrainei la NATO.

A doua categorie de condiții expuse de Putin se referă la procesul de negociere în sine (dacă el va începe). Acestea sunt următoarele:

1. Statutul neutru, nealiniat și nenuclear al Ucrainei, „demilitarizarea și denazificarea” sa.

Aici, Putin a menționat și garantarea drepturilor ucrainenilor rusofoni.

2. Acordurile de pace ar trebui să prevadă și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (ceea ce înseamnă că Occidentul ar trebui implicat și el în procesul de pace).

3. Rusia se declară gata să discute cu toate țările – inclusiv cu Europa – pe care Putin a îndemnat-o să repare relațiile cu Moscova.

El a adăugat:

„Nu vorbim despre înghețarea conflictului, ci despre încetarea completă a acestuia.”

Se pare, inclusiv cu Occidentul.

4. Putin a declarat că „noile frontiere ale Federației Ruse” (cu Crimeea, Donbas, Zaporojie și Herson) ar trebui să fie stabilite prin tratate internaționale. Adică să devină„recunoscute la nivel internațional”.

5. Putin a afirmat că Rusia „face o altă propunere reală de pace (după cea din martie 2022, de la Istanbul – n.tr.)dar dacă Occidentul și Kievul refuză, ei vor fi responsabili pentru vărsarea de sânge”.

Putin a mai spus că, dacă Ucraina și Occidentul nu acceptă aceste condiții, cele ulterioare vor fi diferite, deoarece „situația de pe câmpul de luptă nu se schimbă în favoarea Ucrainei”.

După discursul lui Putin, ministrul rus de Externe Lavrov a precizat că propunerile Rusiei vor fi comunicate în mod oficial celorlalte țări prin intermediul ambasadorilor.

Putin a mai spus și că, în cadrul discuțiilor anterioare, din martie 2022, a fost dispus să retragă trupele din regiunile Herson și Zaporojie, în schimbul accesului terestru la Crimeea prin teritoriul ucrainean.

Dar Ucraina, potrivit versiunii lui Putin, a respins această ofertă.

(Varianta lui Putin a fost confirmată de mai mulți oficiali ucraineni – n.tr.)

Acum, Moscova revendică aceste regiuni pentru sine.

Probabil că Putin a menționat acest aspect în legătură cu afirmația sa precedentă: „dacă nu sunteți de acord cu condițiile actuale, cele ulterioare vor fi diferite”.

Adică a dorit să sublinieze că, cu cât termenul până la negocieri este mai lung, cu atât mai proaste vor fi condițiile pentru Ucraina.

Trebuie subliniat că Putin și-a expus propunerile cu o zi înainte de deschiderea summit-ului privind „formula de pace” ucraineană din Elveția.

Kremlinul dorește se pare să se asigure că declarațiile sale vor deveni subiectul principal al conferinței – și nu formula de pace a lui Zelenski.

Trebuie de asemenea subliniat faptul că condițiile lui Putin nu includ demisia lui Zelenski din funcția de președinte al Ucrainei, despre care s-a discutat mult în ultima vreme, date fiind declarațiile Kremlinului despre „ilegitimitatea” președintelui ucrainean după data de 20 mai.

CE ÎNSEAMNĂ ASTA?

„Propunerile de pace” ale lui Putin, care cer retragerea forțelor armate ucrainene dintr-o parte semnificativă a teritoriului ucrainean, nu sunt, desigur, propuneri de pace.

Din același motiv pentru care „formula de pace” a lui Zelenski, care cere retragerea trupelor ruse dincolo de granițele din 1991 și plata de către Rusia a despăgubirilor de război nu este o propunere de pace.

Atât „formula Zelenski” cât și „formula Putin”, anunțată vineri, nu sunt formule de pace, ci formule pentru continuarea războiului.

Deoarece, în acest moment, termenii lor sunt complet inacceptabili pentru partea adversă, iar acceptarea lor ar însemna ca una din părți să sufere o înfrângere militară zdrobitoare, ceea ce încă nu este cazul.

Singura formulă posibilă pentru o pace rapidă este încetarea războiului de-a lungul liniei frontului.

Însă, așa cum putem constata, Ucraina și Rusia refuză oficial să ofere inamicului o atare condiție.

În același timp, declarațiile actuale ale lui Putin deschid ușa pentru Ucraina și Occident de a antama un joc diplomatic care poate fi foarte periculos pentru Rusia.

Acest lucru ar presupune ca regimul de la Kiev să propună – iar țările occidentale să susțină oficial – o încetare imediată și pe termen nelimitat a focului de-a lungul liniei frontului drept condiție unică pentru începerea discuțiilor de pace (scenariul coreean).

Acest lucru este în concordanță cu „planul de pace” al Chinei și cu declarațiile altor țări din „Sudul Global”. Așadar, acestea ar putea sprijini o astfel de propunere a Ucrainei.

Iar dacă Putin refuză să oprească războiul de-a lungul liniei frontului și insistă pentru propriile condiții (anexarea Zaporojie și Herson etc.), în ochii întregii comunități internaționale Rusia va deveni principalul (dacă nu singurul) motiv pentru care războiul continuă.

Pe termen lung, acest lucru ar putea duce la izolarea internațională a Rusiei.

În orice caz, va fi mult mai ușor de convins Rusia (prin presiuni din partea Chinei) să înceteze războiul de-a lungul liniei frontului, decât forțarea ei de a se retrage pe granițele din 1991.

Însă nu există nici un indiciu că Ucraina și Occidentul sunt pregătite să antameze o astfel de manevră. În ultima vreme, Zelenski a declarat de mai multe ori că „formula de pace” a sa este neschimbată și că se opune opririi războiului de-a lungul liniei frontului.

În ceea ce privește negocierile reale privind pacea în Ucraina – atunci când se va ajunge la ele – termenii acestora vor fi influențați, în primul rând, nu de clauzele „formulei lui Zelenski” și ale „formulei lui Putin”, ci de situația din interiorul Ucrainei, a Rusiei și a marilor puteri occidentale, precum și de situația relațiilor Rusiei cu Occidentul și cu țările din „Sudul Global”.

Este limpede că fiecare parte speră în acest moment la o victorie militară, prin care inamicul este înfrânt și i se impun toate condițiile pentru a pune capăt războiului.

Însă, dacă nici una din părți nu repurtează o victorie militară decisivă, acordul de pace va fi rezultatul unui compromis și nu va semăna câtuși de puțin cu condițiile oficiale ale Moscovei și Kievului.

Rămâne doar de văzut când acest lucru se va produce și câți oameni vor mai muri până atunci.

Enunțându-și condițiile pentru o încetare a ostilităților în Ucraina, președintele Putin a expus – pentru prima dată – oficial, obiectivele specifice ale Moscovei în război: controlul celor patru regiuni și statutul de neutralitate al Ucrainei.

Până acum, Putin a evitat să facă astfel de precizări, ceea ce îi lăsa o marjă mare de manevră.

El putea prezenta ca pe o victorie orice rezultat al războiului care implica controlul Rusiei asupra teritoriilor ucrainene anexate.

Acum, liderul de la Kremlin și-a limitat singur această marjă de manevră. Iar dacă nu va fi posibil să își atingă obiectivele pe care singur și le-a trasat din punct de vedere militar și, până la urmă va fi obligat să facă compromisuri, atunci orice abatere de la punctele de mai sus va apărea ca o înfrângere pentru Putin.

La fel stau lucrurile și în cazul lui Zelenski: după „formula de pace” afirmată în repetate rânduri, orice alt rezultat decât revenirea la granițele din 1991 va arăta ca o înfrângere.

Totuși, în acest moment, este posibil ca Putin să fie total încrezător într-o victorie militară iminentă, prin care ar putea obține nu doar condițiile pe care le-a enunțat, ci și ceva în plus.

Sau Putin speră că o astfel de demonstrație de hotărâre de a lupta până la capăt va determina Ucraina și Occidentul să accepte să negocieze și să facă un compromis cu Rusia în privința unor chestiuni esențiale pentru Kremlin.

Viitorul apropiat va arăta în ce măsură aceste calcule au vreo legătură cu realitatea.