Liderul de la Budapesta este de multă vreme un ghimpe în coasta Uniunii Europene. Or, „democrația” promovată de Bruxelles nu suportă opoziția.

Publicația americană The Grayzone a avut acces la o serie de documente oficiale explozive care demonstrează că la Bruxelles se pregătește răsturnarea de la putere a lui Viktor Orban de cel puțin șase ani, când Europa era în plină criză a imigrației.

Amintim că în vara lui 2015, cancelarul german de atunci, Angela Merkel, a făcut apel la toți refugiații din lumea arabă să vină în Europa, fără restricții.

Ulterior, Comisia Europeană a exercitat presiuni uriașe asupra statelor membre de a implementa așa-numitele „cote de migranți”, adică de a prelua și asigura toate condițiile de trai unui număr obligatoriu de imigranți, refuzul fiind sancționat cu amenzi grele.

Viktor Orban a fost liderul european care s-a opus cel mai puternic acestei forme de invazie care pune în pericol identitatea națională, fapt pentru care a devenit „omul negru” la Bruxelles.

Comisia Europeană a așteptat un prilej potrivit pentru a acționa împotriva lui Orban. Acesta a fost găsit în 2018, în așa-numitele „legi ale sclaviei” emise de guvernul de la Budapesta, care permiteau companiilor să oblige angajații să facă ore suplimentare și să amâne plata salariilor pe o anumită perioadă de timp.

Manifestațiile de stradă din 2018, organizate de stânga maghiară sprijinită de George Soros, au fost considerate ocazia perfectă de a pune în aplicare un plan de răsturnare a lui Orban.

Un ungur a fost cel desemnat să îi înfigă cuțitul în spate – cum te trădează un compatriot nu te trădează nimeni!

Acesta se numește Marton Benedek, un stângist ultraprogresist, ajuns coordonator internațional al UE pe lângă Direcția Generală pentru Migrație și Afaceri Interne.

În ianuarie 2019, Benedek a redactat un proiect vizând „crearea unui forum de coordonare permanent pentru organizarea rezistenței împotriva regimului Orban”. 

Benedek a arătat că indignarea provocată de actele normative din Ungaria în favoarea patronatului, pe care le-a numit „legile sclaviei” a determinat un „grup de 30 de politicieni, sindicate și organizații civice să-și coordoneze activitățile, să cadă de acord asupra unui ansamblu de obiective minimale și să-și planifice acțiunile viitoare”.

Benedek arată că așa s-a născut un „forum de coordonare ad hoc (...) care s-ar putea transforma cu timpul într-un organ de coordonare politică capabil să conteste de o manieră credibilă” regimul Orban.

Mai multe dintre ONG-urile care au aderat la acest „forum” anti-Orban se bucurau de finanțarea Fundației pentru societate deschisă a lui Soros.

De altfel, Soros, un dușman crâncen al lui Orban (și reciproc), a pompat doar în anul 2021 8,9 milioane de dolari în Ungaria pentru schimbarea regimului Orban.

Mai mult, sursa care a furnizat documentele publicației americane susține că propunerea a fost înaintată Fundației lui Soros și supervizată direct de aceasta.

În document, Benedek își exprimă speranța ca „forumul să devină o entitate influentă, capabilă să organizeze și să deruleze acțiuni colective” în vederea alegerilor din Ungaria, din 2019 și 2022.

El insistă mai ales pe necesitatea unei finanțări corespunzătoare pentru „a obține rezultate”, subliniind că organizarea „unui singur mare miting la Budapesta” a costat 11.000 de dolari.

Marton Benedek enumeră o întreagă listă cu măsuri, inclusiv crearea unui „front politic unit împotriva regimului Orban”.

Întreg acest militantism în care era angajat Benedek se derula în timp ce a ocupat diverse posturi de mare responsabilitate în cadrul UE, legate de extinderea Uniunii sau de relațiile cu statele membre.

De pildă, potrivitprofilului său oficial, Marton Benedek a „condus discuțiile Comisiei Europene pentru liberalizarea vizelor” cu Kosovo, a „supervizat reformele privind statul de drept în Balcanii Occidentali” sau a coordonat „politicile de securitate internă ale UE în timpul președinției ungare a Consiliului UE”.

Faptul că Benedek punea la cale răsturnarea lui Orban în timp ce deținea poziții importante în cadrul Comisiei Europene depășește cu mult limitele unui caz de „conflict de interese”.

Deoarece este greu de crezut că activitatea lui Benedek nu era cunoscută la Bruxelles și în alte capitale europene.

Foarte probabil, a fost încurajată tacit, dat fiind că ea mergea în direcția dorită de UE.

Rezultatul pare să fie apariția în 2020 a unei noi formațiuni politice, Tisza, condusă de un oarecare Peter Magyar, fost susținător al partidului guvernamental Fidesz, dar devenit brusc cel mai mare oponent al lui Viktor Orban.

În alegerile europarlamentare din 2024, Tisza, care nu mai participase la alte alegeri până atunci, obține un scor spectaculos de 30%, al doilea după Fidesz.

Pentru ca acum, cu puțin înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026, Tisza depășește în sondaje partidul lui Viktor Orban.

Ceea ce a stârnit o frenezie în presa corporatistă europeană. Liderul Tisza, avocatul de 45 de ani Peter Magyar, este prezentat ca un Mesia care va elibera Ungaria de sub jugul lui Orban.

Mediatizarea de care se bucură Magyar este impresionantă și extrem de costisitoare. El este văzut adresându-se unor mulțimi mari de oameni de pe scene uriașe, dotate cu echipamente audio-video ultraperformante, dirijate de o regie sofisticată.

Sofisticat este și PR-ul pe care îl are la dispoziție, prezența sa pe rețelele sociale sau influența în mediile liberale.

Magyar se declară în favoarea sprijinirii necondiționate a Ucrainei și a regimului Zelenski, inclusiv cu arme. De asemenea, el se pronunță pentru aderarea cât mai rapidă a Ucrainei la UE.

Mai mult, Magyar este un partizan al trecerii țării sale la moneda euro și la federalizarea Uniunii Europene. Deși se prezintă drept conservator, el pare un alter ego masculin al Ursulei von der Leyen.

Dacă tendințele actuale din sondaje se mențin, conspirația UE împotriva lui Orban are mari șanse să reușească.