ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Baza legislativă a politicii ucrainene de deznaționalizare a românilor din nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei

I. A doua zi după victoria „Euromaidanului” (revoluție după unii, lovitură de stat, după alții) și înlăturarea de la putere a președintelui ales, Viktor Ianukovici, la 23 februarie 2014, Rada de la Kiev a abrogat legea 5029-VI/2012 „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat”, conform căreia limbile minorităților naționale aveau statut de limbi regionale pe teritoriile corespunzătoare.

În 2019, în ultimele zile ale mandatului său, președintele Petro Poroșenko a promulgat noua lege, „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” ─ pas legislativ final al politicii de ucrainizare a minorităților naționale de pe teritoriul Ucrainei (detalii slide 1).

II. La 25 septembrie 2017, președintele Poroșenko promulgase Legea Educației, conform căreia (art. 7) pe întreg teritoriul Ucrainei învățământul nu se va mai desfășura în limbile minorităților naționale decât la nivel preșcolar (grădinițe) și primar, în paralel cu cel în ucraineană (https://ciudei.files. wordpress.com/2017/11/art-7- legea-edu-ua.pdf) (slide 2).

Reacția autorităților române (Ministerul Educației, Parlamentul, Președinția –slide 3) a fost promptă, dar lipsită de orice conținut și efect concret:

Reacția Budapestei a fost și rămîne mult mai fermă (slide 4).

Prin eforturile unei Comisii Parlamentare, special instituite, care a funcționat pînă în 2019, România a obținut o amânare a termenului de aplicare a acestei legi (https://www.juridice.ro/ 533489/ucraina-noua-lege-a- educatiei-restrictioneaza- invatamantul-in-limbile- minoritatilor-update-reactia- mae.html).

Minoritatea tătară (300.000) beneficiază de un regim de învățământ în limba proprie mai tolerant, ea fiind declarată popor autohton (slide 2). Motivele politice ale acestei distincții în Legea Educației sunt ușor de înțeles, având în vedere că la data promulgării legii (2017) Crimeea era deja integrată (2014) în Federația Rusă.

Pe Teritoriile Românești Ocupate în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, teritorii aflate în prezent în componența Republicii Ucraina, se află 450.000 de români (cifra susținută de autoritățile ucrainene), constituind, ca număr, a doua minoritate națională din Ucraina, după cea rusă. Românilor din Teritoriile Ocupate, la a căror cifră prezentă s-a ajuns în urma unui proces continuu de deznaționalizare și eliminare, nu li s-a aprobat statutul de popor autohton de către Rada de la Kiev.

III. Hanna Novosad, ministrul Educației și Științei în administrația Zelensky ─ membru al staff-ului filialei ucrainene a Fundației Pentru o Societate Deschisă  ─ a anunțat în 2019 termenele de implementare a Legii Educației, în forma în care a fost promulgată (slide 5). Administrația Zelensky continuă politica educațională xenofobă legiferată de către Rada de la Kiev și președintele Poroșenko, în timp ce solicită asocierea la U.E. în regim de urgență. (https://www.quora.com/ Recently-the-Ukrainian- Minister-of-Education-Hanna- Novosad-declared-that-from- 2023-all-schools-teaching-in- minorities-languages-will- switch-to-Ukrainian-What-do- you-think-about-this-act-Is- it-a-forced-assimilation)

IV. În conferința de presă din cadrul vizitei la București pentru a cere „arme, arme și iar arme”, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei  ─ referindu-se  la ministrul de Externe al României exclusiv în termenii „prietenul meu Bogdan” ─ a afirmat că "după victoria noastră, vom sta la masă și vom aborda aceste probleme în mod diferit din ambele părți”.

Citiți și Mulțumirile Ucrainei pentru România: În sudul Basarabiei mai există doar o singură școală cu predare în limba română redenumită moldovenească 

V. În „contrapartidă”, la 2 martie 2022, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a semnat (prin secretar de stat Gigel Paraschiv) un Ordin prin care cetățenii din Ucraina care se înscriu la studiile universitare din România beneficiază de finanțare gratuită de la bugetul de stat al României atât pentru acest an universitar, cât și pentru următorul. Prin derogare, ei nu sunt obligați să prezinte diplomele și actele de studii anterioare la înscriere, ci trebuie să le aducă până la finalizarea studiilor academice în România. (Atașat PDF AICI). În trei universități din România există predare în limba ucraineană: Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din Suceava. (https://www.edupedu.ro/ ministrul-educatiei-anunta- conditiile-in-care-tinerii- din-ucraina-se-pot-inscrie-la- facultatile-din-romania-fara- acte-si-fara-taxe-ordinul-a- fost-publicat-in-monitorul- oficial)

La ora actuală, în urma invaziei refugiaților ucraineni pe teritoriul României, funcționează 45 de școli și zece licee cu predare in limba ucraineană. „Întrucât numărul de cadre didactice care pot preda în limba ucraineană este insuficient, se caută printre refugiații din Ucraina cadre didactice care au disponibilitatea să predea tinerilor din țara vecină”.

Prof. Dr. Tiberiu Tudor pentru ActiveNews

Citiți și DE CE TREBUIE DENUNȚAT TRATATUL CU UCRAINA. Florin Constantiniu: Pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (7 iulie 1997)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews