Ziua de 26 iunie (13 iunie după calendarul vechi) are pentru creștinii ortodocși din Georgia o strălucire aparte. Este ziua de prăznuire locală a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești (1708-1716) și inițiatorul renașterii culturale (și) din Georgia (1709-1712) prin arta tiparului pusă în slujba oamenilor, ceea ce a dus la întărirea credinței ortodoxe și a conștiinței naționale.

Astfel, an de an, la 26 iunie, mica localitate Ude din eparhia de Akhaltsikhe și Tao-Klarjeti (considerată a fi locul nașterii Sfântului Antim) se umple de lumina duhovnicească, de comuniunea și bucuria creștinilor participanți la Sfânta Liturghie arhierească, apoi la festivalul cultural și la agapa din final.

Situată în centrul satului Ude, mănăstirea de monahi (foto 1) ocrotită de Maica Domnului (având primul hram Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu) și de Sfântul Antimoz Iverieli (foto 2), unde stărețește mama Grigoli Kurtsidze (părintele Grigorie, care este arhimandrit mitrofor) de peste 12 ani, a cunoscut în timp o înflorire vizibilă atât prin înmulțirea obștii monahale, cât și prinimplicarea ei în plan social-filantropic și cultural. Precum odinioară în vechime, mănăstirea se arată un lăcaș viu de cult și de cultură creștină, dragostea de Dumnezeu, de aproapele, de țară și de cunoaștere find principala coordonată a vieții ei liturgice și misionare.

De la prima mea venire la Ude în anul 2008, am putut remarca în timp restaurarea bisericii mari a mănăstirii și construirea din temelie a schitului din munte (Buzmareti – foto 3, situat la 8 km de Ude și 2 km de granița cu Turcia) cu hramul Sfântul Grigol Khandzteli, unde viețuiesc în total 12 monahi, ei având printre rucodelii sculptura în lemn și albinăritul.

Pe lângă preocupările duhovnicești, culturale și administrative, mama Grigoli (care mai are un frate de sânge monah, arhimandrit și el) coordonează și mănăstirea de maici din apropiere cu hramul Sfânta Nina (creștinătoarea Georgiei, cea întocmai cu Apostolii), unde se ostenesc 7 viețuitoare. Biserica acestei mănăstiri, veche din secolul V, are sculptată în piatră, pe peretele lateral stâng în exterior, crucea georgiană care a devenit apoi steagul Georgiei. Trebuie să menționăm că această mănăstire de maici adăpostește nu numai o frumoasă bibliotecă și un atelier de croitorie, ci și una dintre cele mai moderne instalații de preparat și îmbuteliat vin, binecunoscută fiind tradiția veche a georgienilor în acest domeniu.

Dimineața, în ziua praznicului, în timp ce la strană se intonau cântările utreniei, doxologia și troparul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Înaltpreasfințitul Theodore Chuadze, mitropolitul de Akhaltsikhe și Tao-Klarjeti, a fost întâmpinat de soborul de 8 preoți și 2 diaconi condus de mama Grigoli. A fost săvârșită apoi Sfânta Liturghie, clericii și credincioșii împletindu-și rugăciunile cântate cu multă evlavie și pace, maicile și grupul de copii prezenți la strană oferindu-ne adevărate demonstrații de virtuozitate corală.

După predica mitropolitului Theodore, care a prezentat pe scurt viața, virtuțile, martiriul și realizările eclezial-culturale ale eruditului mitropolit ivireano-român, ambasadorul României în Georgia, domnul Radu Liviu Horumbă, a rostit o alocuțiune despre vechimea relațiilor româno-georgiene și importanța lucrării misionare a Sfântului Antim care a trimis în Georgia natală pe cel mai destoinic ucenic-tipograf al său, ipodiaconul Mihail Iștvanovici, contribuind decisiv la afirmarea ortodoxiei, a culturii și a conștiinței naționale georgiene prin 10 cărți tipărite în decursul a trei ani și jumătate (1709-1712). În finalul cuvântărilor, mulțumind pentru invitația de a participa și la acest hram, am oferit și noi mitropolitului Theodore și părintelui Grigorie albumul „Antim Ivireanul – floare cu străluciri de aur a toată arta cea bună” (ediție bilingvă).

După Sfânta Liturghie, în casa de cultură din apropiere a fost organizat un festival cultural cu o expoziție de lucrări plastice realizate de artiști și copii din localitate, urmată de o prezentare de poezii patriotice, cântece și dansuri tradiționale din regiunea Akhaltsikhe, georgienilor nefiindu-le rușine să-și arate dragostea de țară, de strămoși și de cultura creștină, teribil de încercată de-a lungul veacurilor.

La finalul manifestărilor dedicate Sfântului Antim Ivireanul, pe durata agapei (organizate la superlativ de obștea extinsă a mănăstirii – credincioșii mireni apropiați călugărilor și maicilor) la care au luat parte circa 300 de oameni, neobositul grup coral de copii ne-au încântat cu câteva melodii și dansuri tradiționale, molipsindu-ne cu entuziasmul lor și cu bucuria creațiilor folclorice georgiene de mare delicatețe și rafinament. Trebuie să menționăm că în timpul mesei, de o varietate copleșitoare de altfel, nu au lipsit toasturile, conducătorul mesei (numittamada, în cazul de față fiind mitropolitul) dând slavă lui Dumnezeu pentru toate la primul toast, iar apoi pomenind, pe rând la următoarele toasturi, pe Părintele Patriarh Ilia al II-lea și pe toți ierarhii și clericii georgieni, pe Patriarhul României Daniel și poporul creștin român– frați de credință și de încercări asemănătoare ale istoriei, pe cei de față cu rudele și prietenii lor, inclusiv pe cei adormiți. A dat cuvântul apoi domnului ambasador, părintelui stareț Grigorie, unor preoți, oameni de cultură (profesori, scriitori, ziariști) și politicieni locali, care sunt apropiați sincer nu numai de Biserică și de oamenii ei, ci și de oamenii din popor a căror viață social-politică și economică o chivernisesc.

Ultimul toast a fost rostit tot de mitropolit ca o mulțumire adusă Maicii Domnului de a cărei ocrotire ne bucurăm mereu, chiar dacă noi nu suntem conștienți adesea de ea. Această frumoasă și veche tradiție a toasturilor de la masă mi se pare o oglindire în cadrul agapei creștine a ecteniei mari și o pomenire a tuturor celor dragi (de la vlădică până la opincă, de la cei de aproape până la cei de departe), masa dovedindu-și prin aceasta caracterul sacru, creator de comuniune sufletească în Duhul Sfânt, și nu de îmbuibare trupească.

Rugăciunea și binecuvântarea din final au pecetluit întâlnirea tuturor participanților la sărbătoarea Sfântului Antim Ivireanul, impresiile decantându-ni-se în timp precum dulceața în bobul de strugure și prelungind spre viitor bucuria praznicului cu ecourile momentelor principale surprinse de noi în puținele cuvinte și imagini prezentate mai sus. Deie Domnul Dumnezeu ca toți să avem parte de ocrotirea Sfântului Antim Ivireanul și de întâlnirea neîntreruptă cu el mai presus de timp, în Împărăția Cerurilor!

Arhimandrit Mihail Stanciu

Materialul cu mai multe fotografii poate fi găsit și pe Academica.edu