ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Preotul se trezește la 4 dimineața. Tata a fost preot acolo 35 de ani. Eu mergeam mereu cu el la Ajunuri. Așa mi-am cumpărat biblioteca de mii de volume. Oamenii aprind lumini, așteaptă pe Hristos cu lumânare aprinsă, cu prosop de cânepă sau cu fuioare de lână ori ghemuri (pentru a aminti de scutecele Pruncului Dumnezeu). 

Toată lumea are o castronică pe masă în care tronează nucile. Un dascăl cară în spate un sac, care va fi umplut cu nuci. 

De la 4 dimineața, câteva zeci de copilași, unii nu mai mari de 3 ani, cu traista-n băț, umblă după părintele.
 
Când e zăpada mare, preotul se suie într-o sanie cu cal, urmat de glasurile de clopoțel ale copiilor. Ei strigă: Onihoho la Crăciun și Kiralesa (Kirie Eleison- Doamne miluieste) la Bobotează. Aveam un moșneag șchiop, badea Ghiță, care pregătea în sanie o găleată de tablă, plină cu jăratec, pentru ca părintele să se încălzească la picioare.
Gazda sărută sfânta icoană, apoi aduce mere, portocale, dulciuri, colăcei și nuci la copii. 

Copiii strigă: jios, jios,  une-i locu mai frumos. Iar gazda aruncă bunătățile în zăpadă.  Copiii se aruncă voioși după fructe și dulciuri, într-o învălmășeală minunată.

Unele femei pregătesc o prăjitură cu foi și cu semințe de cânepă numită julfă sau pelincuțele Maicii Domnului. Părintele șade câteva clipe pe scaun, gustă din bunătăți. Babele sfinte spun: stai părinte o clipă, să stea cloștile. 

Așa am pomenit eu.