ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Prin scandalul „Florin Cîțu penal”, provocat, după părerea majorității, de Ludovic Orban și asociații săi, „gașca”, PNL și Klaus Iohannis au încasat o măciucă năucitoare în moalele capului. O măciucă politică, desigur.

Florin Cîțu a apărut în PNL și în politică doar în 2016, adus de Alina Gorghiu, președinte PNL atunci, și Lucian Isar, aparent cei doi fiind soț și soție. În 20 decembrie 2016, Cîțu a devenit senator PNL. În decembrie 2020 și-a început al doilea mandat de senator. A fost un ministru de Finanțe foarte contestat (din 19 decembrie 2019) și din 23 decembrie 2020 a devenit un prim-ministru total atipic pentru România ultimilor 30 de ani, mai mult amator decât tehnocrat, un fel de hipster într-un important job public. O carieră politică fulgerătoare, bazată pe cumetrii, pe interese inavuabile. Prăbușirea violentă de azi se poate explica și prin totala improvizație care stă la baza carierei sale politice.

De ce nu și-a făcut mea culpa Florin Cîțu după ce a fost ales senator în 2016 și când, prin realitatea votului popular, condamnarea din SUA i-ar fi fost cu ușurință minimalizată. Din incompetență sau din lașitate ? Din puținătate ? Nu mai contează decât pentru PNL și pentru Klaus Iohannis dacă și când va demisiona sau mai degrabă va fi demis Florin Cîțu. Și cariera politică la vârf a lui Ludovic Orban pare grav compromisă atât pentru răul pe care lumea crede că l-a făcut PNL, cât și pentru evidentul exercițiu vetust al puterii. 

Credem, împreună cu Sorin Roșca Stănescu și cu Dan Andronic de la Evenimentul zilei, că singura soluție care le mai rămâne liberalilor este soluția celui de-al treilea om. Dan Andronic avansează două nume : Rareș Bogdan și Emil Boc. Dar Rareș Bogdan nu poate presta decât în rolul de bufon al regelui. Deci, de fapt, al treilea om e gata găsit. Nu poate fi decât viitorul candidat la președinție al PNL. Iar acesta, aparent, nu poate fi decât Emil Boc. Care și-a și deschis cursa pentru Cotroceni prin proiectul regionalizării țării, relansat cu ceva vreme în urmă. Proiect care cuprinde și reorganizarea marilor orașe, printre care cele din vestul României : Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Oradea. Acesta e un program prezidențial de fapt. 

E foarte ciudat să vorbești, în august 2021, despre prezidențialele care ar trebui să se țină în decembrie 2024. Și totuși, subiectul e reluat pe diverse medii cel puțin o dată pe săptămână. Iar miza alegerilor din PNL și, imediat după ele, din USR e chiar găsirea candidatului propriu pentru alegerile prezidențiale. Asta îți poate inspira serios ideea că e luată în calcul o eventuală scurtare a celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis. Presa i-a atribuit deja lui Iohannis două funcții foarte înalte. Aceea de președinte al Consiliului European și aceea de șef al NATO. Amândouă foarte improbabile totuși oricât de disciplinat globalist ar fi actualul președinte al României. Sau, cine știe, poate i se pregătește și lui ceva asemănător cu pățania lui Florin Cîțu din aceste zile.

Circulă deja în media și în presă mai multe nume de candidați cu șanse pentru 2024. Ultimul venit în ciudata (intoxicanta ?) competiție de presă este chiar Emil Boc, propus și de fostul președinte Traian Băsescu. Să-i mai cităm pe posibilii contracandidați ai lui Emil Boc la președinția României ? Dacian Cioloș, Laura Codruța Kövesi, Maia Sandu, Mircea Geoană. Nici unul dintre aceștia din urmă însă nu are susținerea statului subteran din România, și deci șansele lor sunt aproape de zero. Nici SUA și NATO (pentru Mircea Geoană), nici SUA și Soros (pentru Laura Codruța Kövesi), nici Germania (pentru Maia Sandu) și nici Franța sau Emmanuel Macron (pentru Dacian Cioloș) nu vor putea să-și impună președintele în România împotriva statului subteran român. Iar Emil Boc, la fel ca Traian Băsescu și (ciudat !) Klaus Iohannis, are susținerea totală a acestui faimos stat subteran, compus într-o bună măsură din factorul intern dar nu numai. Mai trebuie luat în calcul și capitalul românesc, atâta cât există.

Cine ar trebui să fie deci viitorul președinte PNL ? După prăbușirea lui Florin Câțu (odată cu cea a lui Ludovic Orban), lucrurile se pot simplifica în PNL. Vom ști mai multe despre prăbușirea mult prea fragilului politician Florin Cîțu când vom afla cui îi folosește cu adevărat acest scandal. Care, la prima vedere, nu le e de nici un folos lui Ludovic Orban, PNL-ului sau lui Klaus Iohannis. Cu toții ies foarte șifonați din paranghelia americană a lui Cîțu. Dar dacă totuși îi folosește celui de-al doilea partid din PNL, adică PDL-ului, fost PD ? Dacă foștii membri importanți ai PDL (Vasile Blaga, Radu Berceanu, Adriean Videanu, Roberta Anastase...), azi ținuți în umbră, vor face un mare pas în față în timp ce tradiționalii PNL vor fi împinși să facă un pas în spate ? Dacă Emil Boc va deveni noul președinte PNL, partidul își poate schimba sigla și numele și readuce în prim-planul politic vechea marcă a liberal democraților, PDL. Oricum, „național” (din sigla PNL) nu mai e la modă în UE.

Vom avea din toamnă și un nou prim-ministru cu o întinsă experiență administrativă tot în persoana lui Emil Boc ? În orice caz, Klaus Iohannis, cu premierii „săi” (Dacian Cioloș, Ludovic Orban și, mai ales, Florin Cîțu), „guvernul meu”, s-a cam făcut de râs. Și a adus mari prejudicii României. Angela Merkel, care va părăsi curând postul de cancelar, nu l-a ajutat mai deloc pe „neamțul” din Sibiu. „Statul subteran” își asumă vreo răspundere ? 

Poate că titlul cel mai bun al acestui articol ar fi fost „Prăbușirea casei Iohannis”.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews