Prof. Constantin Barbu: De ce trebuie să reactivăm Mitropolia Tomisului măcar în anul în care se împlinesc 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea din 325, Sinod la care a participat Marcus metropolitanus Tomensis

Știm că în acest an, 2025, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește 100 de ani de la înălțarea în rang de patriarhie.
Anul 2025 poate deveni, fiindcă este, o dată fundamentală pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române întrucât se împlinesc și 1700 de ani de la primul Sinod ecumenic de la Niceea, cel din anul 325. La primul Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325 a fost prezent și a participat mitropolitul Marcus al Tomisului.
Așa cum bine se știe, în Sciția Minor și în marea ei cetate Tomis, a avut o străveche lucrare misionară Sfântul Apostol Andrei și Sfântul Apostol Filip. În Sciția Minor, în Dobrogea românească de astăzi, au trăit, alături de o seamă de sfinți, binecuvântați martiri și aleși cărturari.
În Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre, publicat de Biserica Ortodoxă Română, s-au publicat câteva capitole clare despre Sfântul Andrei, Martirii creștini, Organizarea bisericească din Schythia Minor.
În capitolul Sfântul Andrei, Apostolul geto-dacilor ("sciților") citim: „Lucrarea misionară a celorlalți apostoli ai Mântuitorului printre "neamurile păgâne" este cunoscută numai din tradiție, fixată în scris mult mai târziu. Pe noi, ca români, ne interesează activitatea Sfântului Andrei care a predicat în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, Dobrogea de mai târziu, cunoscut în izvoarele antice sub numele de "Sciția". În anul 46 al erei creștine teritoriul respectiv a fost cucerit de romani și anexat la provincia Moesia Inferior, iar în anul 297, în timpul lui Dioclețian, a devenit o provincie aparte, numită "Scythia Minor". Tradiția privitoare la această predică "apostolică" în Sciția este întâlnită în lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort în cursul persecuției împăratului Decius (249-251), iar în secolul IV apare în Istoria bisericească a episcopului Eusebiu de Cezareea Palestinei care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog, Origen din Alexandria (+254). În sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de Sfântul Andrei se pot invoca și câteva "mărturii indirecte". Există, de pildă, câteva colinde și creații folclorice dobrogene și din stânga Prutului care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. Câteva toponimice confirmă același lucru: "Pârâiașul Sfântului Andrei", "Apa Sfântului" sau "Peștera Sfântului Andrei" (aceasta se vede și azi în hotarul comunei Ion Corvin, în apropierea graniței româno-bulgare). Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiese că și "sciții" au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (3, 11).
Fără îndoiala că Sfântul Apostol Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei și la botezul celor pe care i-a adus la Hristos dintre geto-dacii și grecii din coloniile întemeiate pe țărmul Mării Negre (Pontul Euxin), încă din secolele VII-VI î. Hr. El va fi hirotonit pe unii din cei veniți la Hristos ca episcopi și preoți, așa cum a făcut și Sfântul Apostol Pavel în călătoriile sale. Numai așa se explică faptul că cele mai vechi știri privind organizarea bisericească sunt din Scyția Minor. De altfel, tot după tradiție, Sfântul Andrei a hirotonit ca episcop de Odyssos (azi Varna, în Bulgaria, în apropierea graniței) pe ucenicul său Ampliat, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește la 31 octombrie. Episcopul (sau episcopii) peste care "și-a pus mâinile" Sfântul Andrei au hirotonit, la rândul lor, alți episcopi, preoți sau diaconi pentru teritoriul dintre Dunăre și Mare și cel din stânga Dunării, pentru a se asigura "succesiunea neîntreruptă" a preoției și care au devenit apoi propovăduitorii noii credințe - prin predică și botez - în rândul autohtonilor geto-daci, iar mai târziu daco-romani. Se poate afirma, deci, că învățătura creștină a fost propovăduită pe o parte din teritoriul României de azi chiar de un Apostol al Mântuitorului, de Andrei "cel întâi chemat", încât, pe bună dreptate, creștinismul românesc trebuie să fie considerat "de origine apostolică"."
Din capitolul Martiri creștini, aflăm: „Se cunosc mai multe nume de creștini ce au suferit moarte martirică în timpul persecuțiilor pornite de goți, cum a fost acel Sava pe care l-am pomenit mai sus, în părțile Buzăului, în anul 372, un sfânt Nichita și alții. În provincia „Scythia Minor” și în imediata apropiere, numărul creștinilor martirizați în cursul persecuției lui Dioclețian (cca. 300 d.Hr.) este foarte ridicat. Consemnăm între ei pe Zoticos, Atalos, Kamasis și Filipos, toți la Noviodunum (azi Isaccea), ale căror moaște s-au descoperit într-o criptă de la Niculițel, jud. Tulcea (azi depuse în biserica mănăstirii Cocoș); pe Chiril, Chindeas și Tasius la Axiopolis (azi Cernavodă); preotul Epictet și convertitul său Astion la Halmyris (azi Dunavăț); Macrobiu, Gordian, Heli, Lucian, Zotic și Valerian, frații Argeu, Narcis și Marcelin, toți la Tomis (azi Constanța). În orașul Durostorum (azi Silistra), la granița dintre provinciile Scythia Minor și Moesia Inferior, consemnăm numele soldaților martiri Pasicrat, Valentin, Marcian și Nicandru, iar mai târziu pe soldatul Emilian; în satul Ozobia, lângă Durostorum, au pătimit martirii Quintilian, Maxim citețul și Dadas."
Iar în capitolul Organizarea bisericească din Schythia Minor se scrie: „Menționam la început că Sfântul Andrei a trebuit să hirotonească episcopi, preoți și diaconi în cetățile de la Pontul Euxin în care a predicat pe Hristos. La rândul lor, primii episcopi au hirotonit pe alții, chiar în condițiile în care credința creștină nu era încă recunoscută legal. Numai așa se poate explica faptul că în cetatea Tomis, metropola provinciei, sunt atestați documentar mai mulți episcopi. Actele martirice amintesc pe episcopii Evangelicus , Efrem și Tit, la începutul secolului al IV-lea. Un episcop de Tomis cu numele Marcu a participat la lucrările primului Sinod ecumenic de la Niceea. în anul 369 era atestat documentar episcopul Betranion, apărător al Ortodoxiei în fața ereziei ariene; urmașul său Gherontie a participat la Sinodul II ecumenic de la Constantinopol din 381. În secolul al V-lea sunt cunoscuți episcopii Teotim I, Timotei (care a luat parte la Sinodul III ecumenic din 431, de la Efes), Ioan, Alexandru, Teotim II, iar în secolul următor Paternus și Valentinian. Toți erau oameni de mare cultură, autori de scrieri teologice care au luat parte la controversele dogmatice ale timpului.
În secolul al VI-lea Scythia Minor era o "provincie mitropolitană ", iar titularul ei devenise mitropolit, având 14 episcopii sufragane, în principalele orașe ale provinciei. Toate aceste scaune episcopale - inclusiv Tomisul - erau în legătură directă cu Patriarhia din Constantinopol, noua capitală a imperiului, principiu consfințit printr-o hotărâre a Sinodului IV ecumenic de la Calcedon, din anul 451. Deci erau legați de Roma prin limbă, iar de Constantinopol prin credință.
Din aceeași provincie erau originari și câțiva teologi de prestigiu, dintre care vom menționa doar doi: Sfântul Ioan Casian (c. 360-435), întemeietorul a două mânăstiri în Marsilia (azi Marseille - Franța), autorul unor lucrări teologice (Convorbiri cu Părinții, Despre așezămintele mânăstirești cu viață de obște, Despre întruparea Domnului s. a.) și Dionisie Exiguul (sau "cel Smerit", cca. 460-545), traducătorul unor cărți teologice și canonice din grecește, cel ce a pus bazele actualului sistem cronologic, cu numărarea anilor de la nașterea lui Hristos ("era creștină").
Răspândirea masivă a creștinismului în teritoriul dintre Dunăre și Mare este confirmată și de cele aproximativ 35 de bazilici din secolele IV-VI descoperite în principalele centre urbane ale provinciei, la Tomis, Callatis (azi Mangalia), Tropaeum Traiani (Adamclisi), Histria (Istria), Axiopolis (Cernavoda), Troesmis (Iglitia), Dinogetica (Garvan) etc., la care se adaugă peste o sută de inscripții de obiecte cu caracter creștin din secolele IV-VI.
Din toate acestea, se poate desprinde constatarea că nu poate fi vorba de o încreștinare a strămoșilor noștri la o anumită dată, de o convertire a lor în masă, din ordinul conducătorilor politici sau în urma activității unor misionari oficiali, cum este cazul altor popoare din jur. La daco-romani procesul de încreștinare are o notă specifică, în sensul că a durat câteva secole, fiind rezultatul contactului direct al populației autohtone și al coloniștilor cu propovăduitorii noii credințe religioase. Limba latină și credința creștină au fost factorii care au contribuit la consolidarea procesului de unificare etnică, lingvistică și spirituală a autohtonilor cu noii veniți în Dacia, de neamuri și credințe diferite. Romanizarea și creștinarea au fost două procese paralele, încât se poate spune că la încheierea lor a apărut în istorie un popor nou, cel român, cu o credință nouă, cea creștină. Cu alte cuvinte, poporul român s-a născut creștin."
Trebuie să subliniem cu cuvintele Patriarhiei Române și ale Bisericii Ortodoxe Române că Sciția Minor era „provincie mitropolitană, înalt-ierarhul său având rang de mitropolit, conducător a 14 episcopii sufragane în cele mai importante cetăți ale provinciei Sciția Minor.
Scaunul metropolitan al Tomisului și scaunele episcopiilor sufragane erau în legătură directă cu Patriarhia din Constantinopol, Constantinopolul fondat de împăratul Constantin cel Mare, împăratul în timpul căruia a avut loc marele Sinod de la Niceea din anul 325.
Citim în textul istoric publicat de Patriarhia Română că „Un episcop de Tomis cu numele Marcu a participat la lucrările primului Sinod ecumenic de la Niceea." În stadiul actual al cercetărilor Academiei Tomitane, cercetări inițiate și susținute de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, știm din câteva sute de documente aflate în cele mai celebre arhive ale lumii (Vatican, Milano, Torino, Paris, Madrid, Reims, Köln, Viena, Heidelberg, München, Cambridge, Oxford, Berna, Zürich, Dresda etc.), în scripturi și rescripturi în latină, greacă, coptă, siriacă, arabă, armeană că acest episcop de Tomis cu numele Marcu este, de fapt, Mitropolitul Marcus, Marcus metropolitanus Tomensis.
Așadar Tomisul avea mitropolit la anii 325 când avea loc vestitul Sinod de la Niceea, Sinod care poate fi considerat, în chip simbolic, un Sinod de întemeiere al Europei înseși, întrucât teoria strălucită a ideii de homoousia, a lui Athanasius cel Mare, a devenit o realitate a vieții creștine. A fi de o ființă cu cel suprem, înseamnă putere mentală simbolică excepțională, înseamnă viață cu adevărat fundamentată. Înseamnă, în același timp, a avea arheu și har.
Niciodată nu va fi mai potrivit, mai inteligent și mai strălucit să reactivăm Mitropolia Tomisului, chiar în acest an, când se împlinesc 1700 de ani de la Primul Sinod de la Niceea din anul 325.
Preafericirea Sa Patriarhul Daniel, mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sinodului ar trebui să mediteze profund la această mare și rară sărbătoare a ortodoxiei, sărbătoare care va avea loc în mai 2025. E vremea să recunoaștem că în anul 325, la Niceea, a participat la vestitul prim Sinod Marcus al Tomisului care avea rang de mitropolit și Tomisul era capitala metropolitană a întregii Sciției Minor. E vremea ca patriarhul Daniel și Sinodul Bisericii Ortodoxe Române să se bucure de această sărbătoare și să recunoască străvechea ierarhie a Tomisului și să reactiveze această mitropolie veche și străveche de 1700 de ani. Nu avem nevoie decât de o clipă de gândire cinstită, de o bună-voință și de o coală de hârtie A4.
Știm, împreună, că în 19 și 20 mai, Preafericirea Voastră, ca Arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și Papa Francisc, vor marca împreună împlinirea a 1700 de ani de la primul Sinod de la Niceea din anul 325.
Papa Francisc a fost invitat de patriarhului ecumenic Bartholomeu I să fie prezent în Patriarhia din Constantinopol pentru a marca împreună 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea, invitație pe care Papa a primit-o cu bucurie, spunând: ”Chiar în 2025, va avea loc a 1700-a aniversare a Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. Îmi exprim urarea ca memoria acestui eveniment foarte important să facă să crească în toți cei care cred în Cristos Domnul voința de a mărturisi împreună credința și aspirația la o comuniune mai mare. Mă bucur, în mod special, pentru faptul că Patriarhia Ecumenică și Departamentul pentru Promovarea Unității Creștinilor au început să se gândească la felul în care putem comemora împreună această aniversare, iar eu am voința de a merge. Îi mulțumesc Preasfinției Sale Bartolomeu pentru că m-a invitat să-l marcăm în apropiere de locul în care s-a reunit Sinodul. Este o călătorie pe care îmi doresc din inimă să o fac”.
În sinea lor, milioanele de creștini ortodocși din țara noastră, se roagă întru luminarea bunăvoinței Patriarhului nostru Daniel, ca, în acest an sfânt de împlinire a 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea, an în care străvechea Mitropolie a Tomisului împlinește și ea tot 1700 de ani, să aibă gândirea strălucită de a reactiva Mitropolia Tomisului, așezământ ortodox care ființa încă din anul 298 din vremea episcopului Evangelicus. Mitropolia aceasta, a Tomisului, e străveche ca și Constantinopolul.
Așa cum știm, Arhiepiscopia Tomisului și Academia Tomitană au tipărit mai multe colecții de documente pe care îndrăznim să le numim documente fundamentale ale ortodoxiei.
În colecția Monumente ortodoxe și bizantineam tipărit toate cele 301 manuscrise (anterioare anului 1000) care existau în Patriarhia Constantinopolului în anul 1453, și apoi s-au risipit în lume. Și, de asemenea, cele mai vechi 153 de papirusuri biblice.
Am tipărit în colecția Monumenta Romaniae Historica peste 1000 de volume cu manuscrise adunate din cele mai importante 74 de arhive ale lumii, manuscrisele fiind originale sau rescripturi dintre anii 17 (manuscrisele poetului Ovidius, cu poemele din Tristeleși Ponticele scrise în Tomis) și 1359 (când Iachint de Vicina trece ca mitropolit al Țării Românești la Curtea de Argeș). Am publicat cinci hărți aflate în Biblioteca Apostolica Vaticana în care Vicina apare ca fiind pe malul drept al Dunării în actualul județ Constanța. Mitropolia Țării Românești este urmașă a Tomisului și a Vicinei. Deci cu atât mai frumos ar fi să respectăm simbolismul Mitropoliei Tomisului și Mitropolia Țării Românești să aibă o străvechime de 1700 de ani, străvechime pe care puține biserici ortodoxe o au astăzi. Și mâine.
În aceste manuscrise despre care vorbim de câțiva ani, avem o genealogie aproape neîntreruptă de mitropoliți, arhiepiscopi și episcopi care au fost ierarhi ai Tomisului între anii 298 și 1359.
Iată lista acestor binecuvântați ierarhi:
„298-304 Evangelicus pontifex et praepositus sanctarum Dei ecclesiarum; pontifex
308-325 Marcus metropolitanus Tomensis
După 1285 Mitropolia Tomisului s-a mutat la Vicina, pe malul drept al Dunării (în Dobrogea). Numele mitropoliților sunt următoarele:
1285 Theodoros Mitropolit
1303 Luca Mitropolit
1339 Macarie Mitropolit
1347 Kyrillos Mitropolit
1359 Iachint Mitropolit
Vedem o listă de 1000 de ani în care mulți din ierarhii Tomisului și ai Vicinei sunt mitropoliți. Credem cu tărie că ar fi o dreptate istorică binemeritată reactivarea Mitropoliei Tomisului, chiar în anul în care se împlinesc 1700 de la Sinodul de la Niceea, Sinod la care a participat Marcus metropolitanus Tomensis. Această mare sărbătoare ar putea lumina și fonda viziunea Preafericitului Patriarh Daniel, reactivând Mitropolia Tomisului, act binemeritat care ar fi absolut binevenit în anul împlinirii a 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea la care a participat Mitropolitul Tomisului Marcus. Ar putea fi chiar o hotărâre memorabilă pentru destinul și amintirea istorică a Patriarhului Daniel.
Academia Tomitană s-a străduit cu credință și bucurie și a adunat din absolut toate arhivele vestite ale lumii actele celebre ale Sinodului de la Niceea (celebrele 80 de documente ce alcătuiesc Fontes Nicaenae Synodi) și, într-o colecție exhaustivă, va publica 325 de volume cu manuscrise originale sau rescripturi care fondează strălucirea Sinodului de la Niceea din anul 325.
Academia Tomitana dorește să ofere Bibliotecii Patriarhiei Ecumenice, cu prilejul sărbătoririi celor 1700 de ani de la Niceea, aceste Fontes Nicaenae Synodi împreună cu colecția exhaustivă cu manuscrise originale și rescripturi în facsimiluri.
Vor fi: scrisoarea lui Callistus către Paiêuo și Patabeit, din care s-a păstrat papirusul original.
Iată cele două file originale ale scrisorii lui Callistus (British Library, Papirus 2487):
De asemenea, scrisori ale lui Petru din Alexandria, scrisoarea către Eusebius din Nicomedia a lui Arius, scrisoarea lui Eusebius din Nicomedia către Arius, scrisori ale lui Alexandru din Alexandria, Scrisori ale lui Eusebius din Caesarea către Euphration, Paulinus, o scvrisoare a lui Paulinus din Tyr, Fragmente teologice ale lui Asterius din Capdocia, un Hymn a lui Arius, scrisori ale lui Gheorghe din Laodiceea, două scrisori ale lui Athanasius din Anazarbus, scrisori ale lui Theognis din Niceea, scrisori ale împăratului Constantin către Alexandru și Arius, către episcopi, cuvântul împăratului Constantin către Sinodul de la Niceea, depoziția către Arius a lui Alexandru din Alexandria, scrisoarea acestuia către Sylvestru și Scrisoarea enciclică. De asemenea, mai multe scrisori ale Sinodului de la Niceea, o scrisoare a Împăratului Constantin către toate bisericile, mai multe scrisori, fragmente și lucrări ale lui Eusebius din Cezarea, o serie de scrisori celebre ale Împăratului Constantin (scrisoare către Biserica din Nicomedia, scrisoarea către Theodotus din Laudicea, scrisoarea către episcopi și popor, Contra ereticilor, scrisoare către Athanasius, scrisoarea către poporul Antiohiei, scrisoarea către Eusebiu din Cezarea, scrisoarea către Arius, scrisoare către Arius și tovarășii săi, scrisoare către Alexandru al Constantinopolului etc.).
Și încă: un fragment din Eusebius, o lucrare a lui Eustathius din Antiohia Contra arienilor, o scrisoare către Biserica din Nicomedia, o scrisoare către Athanasius a lui Ischyras, altă scrisoare către Athanasius a lui Alexandru din Tesalonic, o scrisoare către Athanasius a lui Arsenius, o scrisoare a lui Arius și Euzoius, scrisori ale lui Alexandru din Tesalonic, Flavius Hemerius etc..
Nu uităm să amintim că ierarhi tomitani al Scythiei au participat și la alte sinoade importante astfel Gerontius din Tomis a participat la Sinodul de la Constantinopol din anul 381. Episcopul metropolitan Theotimus îi scria Împăratului Leon (vorbindu-i despre Sinodul de la Calcedon). Timotheus episcopul Scythiei a participat la Sinodul ecumenic de la Efes în 431. Arhiepiscopul Alexandru participant la Sinodul de la Calcedon din 451. Sunt manuscrise cu rescripturi adunate din Vatican, Roma, Muntele Athos, New York, Torino, Milano, Neapole, Berna, Zürich, Viena, Madrid, Paris, Reims, Berlin, Heidelberg, Oxford, Cambridge etc.
Totodată, se va aduce în dar și papirusurile Crezului de la Niceea (Greek P 6, Crezul de la Niceea, Symbolum Nicaenum, Papyrus, 124 mm x 129 mm, Secolul VI):
Un alt rescript al Crezului în greacă (secolele VI-VII, Papirus 69.74.312):
Se va aduce în dar un rescript superb al Crezului Constantinopolitan (Papirus Oxyrhynchus nr. 1784, anul 451):
Se vor aduce în dar și câteva zeci de manuscrise cu listele mitropoliților participanți la Sinodul de la Niceea. Așa cum se știe, Sfântul Dionysius Exiguus (născut în Tomis) a trudit cu multă erudiție și ne-a lăsat numele mitropoliților care au participat la Sinodul de la Niceea și, de asemenea, Canoanele Sinodului Niceean.
Listele, așa cum se știe, s-au păstrat în latină, greacă, coptă, siriacă, arabă și armeană, iar noi am adunat manuscrise din arhivele din Vatican, Ierusalim, Oxford, Londra, Würzburg, Viena, Madrid, Paris, Verona, München, Sankt Gallen, Veneția, Berlin etc.
IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pregătește o lucrare în 50 de volume în care va publica în facsimil cele mai vechi și mai frumoase manuscrise care privesc Sinodul de la Niceea.
Va fi frumos fiindcă este frumos:
O întreagă lume depune mărturie prin documentele păstrate în arhivele sale despre Mitropolia Mitropolitului Marcus al Tomisului, mitropolit care a participat la Sinodul de la Niceea.
La sărbătorirea celor 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea din anul 325 vor fi tipărite manuscrisele și rescripturile cu ceea ce este mai valoros și mai strălucitor din tezaurul Sinodului de la Niceea.
Fontes Nicaenae Synodi cuprind izvoarele Sinodului de la Niceea (304-337) și vor fi însoțite de o bogată colecție de papirusuri și manuscrise originale sau în rescripturi frumos facsimilate color (având circa 150.000 de pagini).
Patriarhia ortodoxă din Constantinopol se va îmbogăți cu lumină și cărți. Credincioșii creștin-ortodocși ai Tomisului, împreună cu câteva milioane de ortodocși români, gândesc că participarea Mitropolitului Marcus al Tomisului la Sinodul de la Niceea din anul 325 și opera monumentală a Sfântului Dionysius Exiguus (născut în Tomis) sunt argumente istorice strălucitoare care fundamentează dorința legitimă de reactivare a Mitropoliei Tomisului. Trebuie să se recunoască mitropolia milenară a Tomisului și să se reactiveze Mitropolia Tomisului prin bunăvoința Preafericitului Patriarh Daniel.
Dreptatea Mitropolitului Marcus al Tomisului este o dreptate mai adâncă și mai mare: o dreptate pentru milioanele de creștini ortodocși ai poporului român care este un popor credincios și modest, dar nobil între popoarele creștin-ortodoxe ale lumii și vrea să i se recunoască participarea la cele sfinte ale lumii și ale Europei încă de la sfântul Sinod de la Niceea din anul 325 despre care se spune, cu dreptate, că a făcut să se întemeieze Europa, când lumea era condusă de marele împărat Constantin cel Mare.
Reactivarea Mitropoliei Tomisului înseamnă să iubim poporul român și să vedem noblețea sa. Un popor care a fost prezent și a participat prin strălucitul său Mitropolit Marcus al Tomisului la cel mai vestit sinod al creștin-ortodocșilor, milenarul Sinod de la Niceea din anul 325.
Constantin Barbu
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!

RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
Recomandările noastre

Aventura Occidentului Risipitor: Emanciparea spre Cocină

Cum l-a spulberat Breban pe Cărtărescu în plenul Academiei Române isterizând-o pe Blandiana: Confundă de un ridicol formidabil Mișcarea Legionară cu fascismul și nazismul și face eroarea grosolană și nerușinată de a-i ataca pe Eminescu și Cioran
Persoane: Mitropolitul Marcus al Tomisului
Subiecte: Mitropolia Tomisului
Organizații: Arhiepiscopia Tomisului Mitropolia Tomisului Patriarhia Română
Tip conținut: Opinii
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (1)