M-am pronuntat in favoarea lui Calin Georgescu din trei motive: l-am cunoscut personal si mi-a facut o impresie buna, sunt profund nemultumit de incompetenta si necinstea celor care ne conduc de 35 de ani, si vad in optiunile lui Georgescu o parte din idealurile mele.

Aceasta atitudine pe care am afisat-o public a declansat insa atat reactii de sustinere si solidaritate cat si reactii critice si chiar peiorative. Unele din reactii au venit din partea unor persoane necunoscute, iar altele din partea prietenilor. Exclud dintre reactii badaraniile tipice unui anumit gen de oameni care isi dau cu parerea si insulta numai pentru a se afla in treaba.

In randurile urmatoare ma voi adresa romanilor bine intentionati pornind de la premiza ca logica este arta de a convinge interlocutorii de justetea argumentelor. In acest sens doresc o dezbatere amicala si onesta. Sa incercam sa lamurim obiectiv motivele care ii determina pe unii dintre noi sa fie pro Georgescu sau contra Georgescu? Si mai ales, cui ii este frica de Georgescu? Apoi, insist sa nu folosim epitete, adjective sau sloganuri; sa mergem la obiect si sa judecam la rece. Eu admit de la inceput ca exista motive de sustinere a aspirantului prezidential Dr. G, si in acelasi timp, motive de retinere.

Pentru a face mai usor de inteles pozitia mea, mai intai am sa ma definesc: Am crescut in lipsurile si mizeria comunista. Sunt nationalist din familie, din inchisoare si prin formatie intelectuala. Am plecat din tara la etatea de 32 de ani si m-am implinit intelectual si material in Statele Unite. Am ramas anti-comunist, dar dupa ce am cunoscut societatea capitalista si America am devenit mai flexibil fata de cei cu opinii diferite.

Si acum la obiect. Cine e Calin Georgescu?

L-am cunoscut personal la Washington prin 1990 sau 1991 cand eram redactor la Vocea Americii si apoi l-am reintalnit la Bucuresti in anii urmatori. Ulterior am pierdut legatura cu el, dar stiu ca odata format intelectual si moral, omul nu se mai schimba cu usurinta. In aces sens, raman convins ca natura lui CG este o natura buna si cred in obiectivele si intentiile sale. Trebuie sa accept insa ca unele din asertiunile si declaratiile sale nu sunt tocmai realiste. Altfel, i se aduc unele acuzatii concrete care trebuie analizate cu obiectivitate.

Una din acuzatii este ca ar avea un trecut neclar si ar fi un om compromis. Sa incepem deci cu inceputul. Daca in prezent are 62 de ani, in 1990 avea 27 de ani. Acest lucru e important pentru ca inseamna ca ii raman doar vreo trei ani de maturitate sub vechiul regim comunist, ani in care s-ar fi putut compromite politic si moral. Deci, ar trebui sa aflam ce a facut in acei cativa ani dinainte de 1989. Personal, ma indoesc ca a fost informator al securitatii, iar daca a fost membru de partid si nu a facut rau nimanui nu poate fi condamnat deoarece multi romani au fost membri de partid. In concluzie, ideia ca este un om compromis e o dezinformare lansata de cercurile care se tem de el.

Ce ar mai trebui lamurit este cum si unde si-a facut studiile de doctorat, ce pozitii a ocupat, si de ce favoruri a beneficiat? Important ar fi deasemenea sa aflam cu cine s-a asociat si daca si-a asumat vreo obligatie de natura sa-i impieze atitudinea pro-romaneasca? De fapt, ceace ii surprinde pe multi compatrioti si pare greu de explicat e ascensiunea lui meteorica la alegerile prezidentiale. Cum a reusit aceasta performanta unica? Daca a reusit fara compromisuri, asa cum sustine, atunci omul e de admirat!

Dintre celelalte acuzatii care i se aduc, doua sunt grave, dar neintemeiate; anume: Georgescu este anti-european si pro-rus. Acuzatiile spun insa mai mult despre cei care le-au formulat decat despre candidat. Ele scot in evidenta disperarea celor care ne manipuleaza si care se tem ca vor fi descoperite marseviile pe care le-au comis timp de 35 de ani. Altfel, orice om matur cu ceva cunostinte internationale stie ca traim intr-o lume interdependenta in care nici macar marile puteri nu mai pot face ceace si-ar dori. Romania nu poate supravietui decat facand parte din blocurile occidentale existente, dar urmarindu-si cu mare grije propriile interese. Presedintele, indiferent cine ar fi el, nu poate scoate Romania din Uniunea Europeana si din Alianta Nord Atlantica, dar poate negocia conditii mai bune ale apartenentei la cele doua blocuri. Este ceace sustine ca vrea sa faca, si personal sper sa o faca, domnul Georgescu.

Aamintesc la acest punct ca in 1990 am participat la o conferinta organizata la Washington, DC, la care au asistat si unii din noii diplomati romani acreditati in America dupa revolutie. In alocutiunea mea, am afirmat ca Romania nu are nici o alta solutie decat sa adere la Uniunea Europeana. La ora actuala Uniunea Europeana are probleme economice, politice si morale majore, dar nu trebue nici parasita si nici desfiintata. Se cer insa renegocieri si redefiniri ale uniunii, dar liderii nostri sunt incapabili sa o faca. Alte tari isi urmaresc abil si subtil obiectivele. Uitati-va, de exemplu, la Ungaria. Nu va pune pe ganduri?

Romania are nevoie de o schimbare radicala care sa incheie revolutia deturnata de vechea nomenclatura in 1989. In acest sens, Georgescu reprezinta o sansa si o speranta. El va avea insa nevoie de sprijin masiv din partea romanilor responsabili deoarece ciocoii care conduc Romania nu vor ceda puterea de buna voie.

In ce priveste sloganul lansat de cei de la putere, cum ca Georgescu ar fi si pro-rus si putinist, este de-a dreptul rizibil. Care sunt argumentele? O fotografie cu Georgescu calare pe un cal pe un fundal in care si Putin s-a fotografiat calare. Concluzia e clara si evidenta. "Toti amatorii de calarie sunt putinisti!?” Ne intoarcem la ferma animalelor lui George Orwell: "Patru picioare bun, doua picioare rau …pana se schimba ordinele de la comenduire cand plebeii vor incepe sa strige in cor: doua picioare bun, patru picioare rau.”Cam asa ar reactiona actualii nostri lideri.

Sloganele celor cocotati la putere au reusit sa agite totusi unele spirite, dar numai teporar. In asteptarea unor noi ordine externe, iohanistii nostri au amanat data alegerilor in speranta ca intre timp vor fabrica noi argumente prin care sa ademenasca populatia sa-i mentina la putere.

 Mai sunt si alte argumente pro si contra Georgescu pe care le voi aborda curand, dar deocamdata astept argumentele concrete ale prietenilor si adversarilor. Acestea intarzie sa vina. Multe din cele auzite sunt pur si simplu reactii patimase fara acoperire. Dincolo de toate, singura concluzie la care am ajuns pana in prezent si pe care cred ca o impartaseste multa lume este ca romanii s-au saturat pana peste cap de putregaiul care abuzeaza tara de 35 de ani. Romanii vor o schimbare social-politica reala si radicala.