Orice om cinstit ar trebui sa acorde incredere unui guvern ales in mod liber si democratic. Au fost alesi insa in mod democratic actualul presedinte si noul prim ministru ai României?

Sa ne reamintim ce s-a intamplat cu alegerile din decembrie 2024.

In mod cu totul neasteptat pentru clasa politica din tara, care guverneaza România de 35 de ani, un lider putin cunoscut avea sanse majore sa ajunga presedinte. Noul lider promisese sa dezvaluie marsaviile comise in ultimele trei decenii si sa ia masuri reformative si posibil chiar punitive.

Si ce s-a intamplat?

O curte constitutionala aservita unor interese absconse a decis sa anuleze alegerile si a acordat vechii oligarhii politice sase luni sa gaseasca un candidat pliabil si sa-l declare presedinte. Este ceea ce s-a intamplat.

***

Problema e ca dupa ce noua clasa politica a devalizat tara de tot ce agonisese prin eforturi titanice sub fostul regim comunist; dupa ce guvernantii au vandut resursele tarii - paduri, subsol, spatiu marin, gaze naturale, pamanturi, uzine samd - si dupa ce s-au indatorat la bancherii internationali rapaci si fara scrupule cu peste 240 de milarde de dolari pentru a-si mentine posturile, nealesii nostri au ajuns sa dea din colt in colt si s-au blocat intr-un labirint fara iesire.

Acum, conducerea recunoaste ca tara se apropie de faliment si cere romanilor sa faca noi sacrificii ca sa iasa din criza. Se impun totusi unele intrebari:

Cine a devalizat tara si de ce sa plateasca omul de rand pentru hotiile sefilor?

Cine a vandut uzine nou-noute la fier vechi?

Cine a vandut pe preturi de nimic, dar cu ciubucuri mari, vapoarele tarii?

Cine a permis defrisarea padurilor?

Cine a desfiintat fermele de stat care erau institutii profitabile?

Cine a votat pensii nesimtite pentru protejatii sistemului?

Cine apara din umbra interesele economice si politice ale indivizilor de la putere?

De ce nu sunt trasi la raspundere cei care au profitat de regimurile iliesciene?

De ce nu sunt analizate masinatiunile ascunse prin care s-au facut privatizarile?

De ce nu sunt dezvaluite sursele veniturilor celor care se lafaie in lux?

De ce nu e investigat modul in care banii tarii se scurg in paradisuri fiscale straine?

De ce? Deoarece clasa politica de azi merge mana in mana cu mafia economica.

***

Clasa politica crede insa ca s-a pus la adapost. Membrii acestei clase se gudura pe langa magnatii din occident, din care multi sunt hoti ca si ei, si astfel raman la putere si jefuiesc România impreuna. Pana cand?

Ganditi-va bine domnilor tovarasi guvernanti! Multi români au inceput sa-l regrete pe Ceausescu desi cred ca va amintiti ce i s-a intamplat!

Ganditi-va de asemenea ca unii români au inteles murdariile morale, economice si politice din occident si incep sa inteleaga ca singura noastra sansa este sa redevenim stapani la noi in casa.

Cat timp vor mai rabda românii suferintele la care sunt supusi?

Cata vreme vor mai putea supravietui amaritii care traiesc dintr-o pensie de o mie de lei pe luna cand unele preturi au ajuns mai mari decat in America?

Si mai ganditi-va ca stapanii vostri din vest o sa va intoarca spatele pentru ca ei au nevoie de voi numai atata timp cat le faceti jocul, cat mai aveti ce le vinde, si in acelasi timp, doar atata vreme cat veti fi capabili sa mentineti echilibrul social intern.

Cum veti satisface deci stapanii din occident si poporul din ce in ce mai impovarat din tara?

***

Aici voi face o paranteza in legatura cu pensiile nemuncite si nesimtite primite de unii indivizi. Precizez ca majoritatea intreprinderior din occident sunt particulare si ca proprietarii acorda salarii si pensii in functie de profiturile realizate si conform unor criterii proprii. Pe de alta parte salariile functionarilor publici din occident, de la mici arhivari si secretare pana la parlamentari si ministri, sunt acordate comform unor scheme publicate anual si diferenta dintre cel mai mare si cel mai mic salariu este doar de circa opt la unu. In plus, salariul e stabilit de asa maniera incat sa poata trai fiecare om.

Pensiile la randul lor sunt calculate in functie de numarul de ani munciti si nimeni nu poate acumula mai mult de 35 de ani de munca sau peste 70 la suta din media ultimelor salarii. Si ma intreb nedumerit. Dupa ce criterii sunt calculate pensiile obscene ale magistratilor, militarilor, politicienilor si securistilor români? Ce ar zice acesti indivizi daca li s-ar reduce pensiile la cat merita dupa anii munciti? Sa revin totusi la sistemul politic post-ceausist care a intors România pe dos.

***

Dupa rasturnarea din 89 fostii securisti si nomenclaturisti au infiintat partide politice noi si pseudo-democrate prin care au ramas la conducere si la ciolan. Fiind de la natura oportunisti, multi dintre ei au intrat si in diverse masonerii, un fel de grupuri de fatada prin care magnatii din vest manipuleaza lumea din est. Masonii nostri au insa atata putere cat li se acorda de mai sus.

Si imi amintesc ca pe la varsta de 16 ani cand eram elev la liceul Mihai Viteazul din Bucuresti am fost facut utemist si timp de cateva sedinte ni s-a explicat ce inseamna centralismul democratic. Inseamna ca deciziile forurilor superioare sunt obligatorii pentru organele subalterne. Inseamna ca criticile sunt admise numai in interiorul organizatiei si eventualele nemultumiri se transmit pe canale proprii forurilor superioare. Deci, ca membru al unei asemenea organizatii: partid, mafie, clan sau masonerie, esti un fel de gradat care executi orbeste ordinele superiorilor, dar la randul tau poti sa ceri ascultare deplina esaloanelor de sub tine. Pe aceasta scara, de la gradul unu pana la gradul 33, sau de la soldat pana la general, conducatorii politici ai României de azi sunt un fel de caporali. Ei se cred insa... amirali!

***

Cand am ajuns in occident am aflat despre modul de organizare al mafiei americane. Apoi, dupa ce mi-am sustinut doctoratul am vizitat impozantul centru masonic din Washington, unde am fost acostat de un ghid mason cu care am avut o discutie filozofica. Omul a fost cumva impresionat de ideile mele si mi-a sugerat ca ar avea nevoie de un om ca mine. Eu i-am raspuns cumva sarcastic: „- Scriitor si jurnalist m-am facut singur. Mi-am luat doctoratul tot singur. Daca intru in organizatie, ma puteti face consilier prezidential? - Oh, nu - mi-a raspuns el defensiv -, noi va asiguram insa toate relatiile prin care sa mergeti mai departe.”

Nu am dat curs sugestiei masonice, dar admit cu resemnare ca nici nu am fost promovat in nici o functie de conducere. La fel ca in Romania de ieri si de azi, daca nu esti in Partidul la putere sau racolat de securisti. Se pare ca in lumea de azi - zilele, vremurile din urma, cum le numesc unii crestini -, nu mai poti ajunge intr-o postura importanta decat daca te faci frate cu dracul. Eu am refuzat!

In ce priveste România, adevarata mea patrie, cred ca numai Dumnezeu o mai poate salva din ghearele oligarhiei, masoneriei, securitatii si mafiei care o sugruma. Cei vizati sa se fereasca insa de judecata Domnului! Va veni!

Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, 28 Iulie 2025.