Conflictul dintre Israel și Iran, în care rolul esențial îl are de fapt America, a intrat într-o fază dificilă și imprevizibilă. Suspendarea atacurilor armate pe o durată de 60 de zile realizată de Președintele Trump este fragilă și a fost deja încălcată. Negocierile intermediate de Pakistan se desfășoară lent, cu mari rezerve și fără încredere reciprocă. Israelul, principala parte în conflict, nu participă la tratative și respinge ideea unei înțelegeri bilaterale între Statele Unite și Iran fără acordul său. Exista totuși speranța că se va ajunge cel puțin la un armistițiu de durată. Care sunt premizele conflictului și ce vor beligeranții?

Trebuie precizat de la început că în lipsa unor informații concrete și de multe ori secrete se pot face doar presupuneri generale bazate pe relătari publice și pe cunoștințele analiștilor. În aceste zile, asemenea analize sunt și mai greu de realizat deoarece pe lângă evenimentele reale și cunoscute sunt lansate nenumărate știri false și acțiuni mascate care crează confuzie și induc în eroare. Deci, ce știm în mod concret și la ce concluzii putem ajunge în mod direct sau prin implicație?

Nodul Gordian al conflictului din Orientul Mijlociu este statul Israel, care a fost înființat în 1948 pe teritoriul considerat istoric al poporului evreu și care de la început a devenit o problemă. Realitatea este că teritoriul respectiv era locuit de palestinieni în 1948 și fusese locuit chiar la venirea primilor evrei sosiți împreună cu patriarhul Abraham - strămoșul comun al evreilor și arabilor. Prima problemă, pe care o ridică palestinienii se referă la legitimitatea statului nou înființat. Este Israelul un stat legitim potrivit vechilor cutume și conform dreptului internațional?

Pe plan istoric, statele s-au impus prin forță; dreptul internațional apărând în ultimele secole, deci vechiul Israel și-a dobandit singur dreptul de a fi. Statul Israel modern a fost impus însă de către principalele țări occidentale, în special Marea Britanie și Statele Unite, și a fost recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. Legitimitatea Israelului e conferită astfel de girul Națiunilor Unite. Marea întrebare ar fi însă: avea noua organizație mondială dreptul să ofere evreilor un teritoriu locuit deja de o populație autohtonă? Întrebare retorică pentru că odată înființat noul stat s-a impus prin dreptul forței. Și de aici începe un conflict sângeros care durează de 78 de ani.

Ce s-a întâmplat din 1948 până în prezent este bine cunoscut. Există însă câteva jaloane deosebit de importante care merită precizate. Națiunile Unite au obligat statul Israel să respecte frontierele care i s-au acordat și drepturile locuitorilor de alte religii și etnii din interiorul țării. Privind retroactiv este clar că statul evreu nu a respectat aceste prevederi, ceea ce a declanșat un conflict continuu cu populația palestiniană locală și cu țările vecine. Conflictele s-au intensificat în ultimele decenii, numeroși palestinieni fiind forțați să-și părăsească țara. Între timp, mulți evrei din alte țări, inclusiv din America, au imigrat în Israel unde au primit pământuri expropriate de la palestinieni. De altfel, legile israeliene sunt concepute după interese; sunt clare în anumite cazuri și sunt ambigue în altele. Legea Întoarcerii, de exemplu, prevede împroprietărirea evreilor care se întorc în țara strămoșilor lor. Pe de altă parte, constituția israeliană nu stabilește limitele geografice ale țării, ceea ce înseamnă că Israelul se poate extinde în detrimentul vecinilor. Asemenea discrepanțe crează confuzie și conflicte.

Pe plan militar, Israelul și-a asigurat sprijinul deplin al Statelor Unite, ceace este vădit și în actualul conflict. De data aceasta lucrurile s-au complicat însă pentru că dupa ce, cu sprijinul Americii, Israelul și-a răpus toti vecinii ostili, a ajuns să se confrunte direct cu Iranul. Și aici trebuie să introduc o explicație, dar mai întâi voi emite o ipoteză. Personal, sunt convins că cei mai mulți evrei vor să trăiască într-o țară proprie și cu siguranța de a nu mai fi persecutați și tratați ca străini. O minoritate dintre evrei, în special europeni și sionisti, vor însă ca Israelul să devină un instrument de dominație mondială. Și pentru a-și atinge scopul, prin anii 1960, sioniștii au început efortul de a dobîndi arme nucleare drept garanție că nu vor mai fi amenințați niciodată și de nimeni. Și au reușit, dar riscul armelor nucleare și al unui război regional reprezintă un pericol pentru întreaga omenire.

În această idee, se susține că însăși administrația președintelui J. F. Kennedy s-a opus planului nuclear israelian, dar fără reușită. Drept consecință, de atunci și până azi, America a acceptat tacit faptul că Israelul este înarmat nuclear și se teme că va recurge la aceste arme dacă va fi amenințat existențial. În acest scop și pentru a-și garanta securitatea, Israelul a demarcat o regiune de siguranță care se extinde din Turcia și Iran până în Arabia Saudită și Egipt, regiune pe care vrea să o domine militar. În ultimele decenii, Iranul își pregătește însă propriul arsenal nuclear și Israelul a intrat în panică. Acesta este fundalul conflictului actual din Orientul Mijlociu, dar miza e globală și America e prinsă la mijloc.

Pe lângă dezvoltarea tehnologică din ultimele decenii, Iranul și-a asigurat cooperarea Rusiei și Chinei, țări de asemenea ostile Statelor Unite. În aceste împrejurări, tenacitatea cu care Iranul se opune atacurilor externe este peste așteptări. Iranul acționează de parcă ar avea deja arme nucleare. Ce se știe sigur e faptul că Iranul a îmbogățit circa 400 de kilograme de uraniu, pe care le poate transforma în focoase nucleare. Israelul se opune din răsputeri unei asemenea perspective care i-ar bloca planurile de control regional. Alternativa unui Iran nuclear este letală și Ierusalimul cere ca Teheranul să renunțe definitiv la orice plan nuclear înaintea încheierii unui acord de pace. Iranul vede însă în achiziția armelor nucleare singura garanție a existenței sale. Punctele de vedere ale celor două țări sunt ireconciliabile. Va reuși Presedintele Trump să ajungă la un compromis acceptabil tuturor părților?

În această conjunctură America este prinsă între ciocan și nicovală. Atât influența evreilor și a Israelului la Washington, cât și interesele Statelor Unite în Orientul Mijlociu, determină America să se alieze cu Israelul și să împiedice Iranul să domine regiunea. Un Iran înarmat nuclear ar duce la o nouă cursă a înarmarilor, ar periclita interesele Americii, și ar răsturna ordinea mondială actuală. Între timp, s-a mai produs însă o dereglare gravă. Atrocitățile comise de Israel în Gaza și recentele atacuri din Liban, au dezlănțuit un val de anti-semitism internațional. Mulți evrei, și chiar supraviețuitori ai holocaustului, sunt oripilați și denunță atitudinea brutală a guvernului Netaniahu. Evreii normali vor să traiască în pace.

Pe de alta parte, mulți lideri politici americani: senatori, congresmeni, jurnalisti, profesori universitari…sunt foarte îngijorați. În această categorie intră și liderii republicani și presedintele Donald Trump. Vin alegerile din noiembrie. Americanii sunt oameni practici. Ei simt din plin consecințele escaladării din Golful Presic. Totul s-a scumpit. Știu personal acest lucru pentru că trăiesc în America. Dacă lucrurile nu se rezolvă până în noiembrie, Republicanii riscă să piardă majoritatea în Congres și presedintele Trump își va pierde prerogativele.

În aceste luni, cercurile intelectuale din America și unii deputati și senatori dezbat inutilitatea și riscurile razboiului în care a fost atrasă țara. Asemenea lideri propun soluții, între care unele sunt vechi și altele noi. Fostul Președinte Biden și liderii democrați din Congres au susținut ideea înființării a două state paralele și egale: Israel și Palestina. Actualii lideri în frunte cu premierul Netanyahu resping însa ideea celor doua state și continuă anexarea pamanturilor palestiniene și extinderea Israelului. De asemena, în culisele Senatului și în birourile unor cunoscuți politologi se discută ideea dezarmarii nucleare a întregii regiuni. Pentru a ajunge la o pace reală, atât Iranul cât și Israelul ar trebui să renunțe la opțiunea nucleară. Într-o asemenea situație, Israelul și Palestina ar intra sub garanția militară a marilor puteri, inclusiv a Americii, și s-ar putea instaura pacea. Vor accepta Teheranul și Ierusalimul acest scenariu? Și dacă nu îl vor accepta, unde se va ajunge?

Analiștii informați susțin că Israelul rămâne marea necunoscută. Dacă nu se ajunge la un rezultat favorabil, Israelul ar putea lansa un atac nuclear asupra Iranului, iar Iranul ar răspunde cu tot ceea ce are.Această carte se joacă în prezent în Golful Persic! Și o știre de ultimă ora! Se pare că președintele Trump a ajuns la un acord cu Teheranul și i-a cerut Israelului să-l accepte. Israelul l-ar fi respins!

Prof. Dr. Nicolae (Nicholas) Dima, USA, 27 Mai 2026