Genialii George Orwell și Constantin Virgil Gheorghiu se răsucesc în morminte. Ei nu și-au putut imagina că abjecția, tembelismul, amoralitatea și ateismul ar putea produce devastările prezente uriașe în ființa unui popor de două ori străvechi european: prin strămoșii săi traco-daco-geți și prin străbunii lui veniți dinspre Cetatea Eternă.

Tonul l-au dat ― în ziua marii sărbători creștine de pioasă reamintire a slăvitului înalt ierarh Sf. Nicolae din Patara liciană ― cele nouă vietăți înveșmântate în robe vișinii.  Au mânjit cu mâl grotesc numele instituției care, în 6 decembrie 2024 și în lunile următoare, ne-a făcut și continuă să ne facă de rușine pe mapamond, dezlănțuind o sinistră sarabandă a ilegalităților flagrante.

Cireșica otrăvită de pe tortul politic grețos este aberanta înscăunare foarte recentă și total în afara legii a numitului Dominic Samuel Fritz ca președinte al USR, formațiune ce ia cu cinism în tărbacă trebuința de a scoate neîntârziat țara din abisul în care au prăbușit-o în recentele peste trei decenii neaveniții încoțopeniți la butoanele puterii. (Puținele excepții întăresc regula, cum îndeobște se cunoaște). Și cum să salveze România niște năimiți soroșiști care și-au dat din ce în ce mai vizibil arama pe față din 1 iulie 2015 începând?

Legea Nr. 14 din 2023, stipulează foarte limpede că NU pot face parte din vreo formațiune politică din România persoanele fără cetățenie română. Necum să fie ales vreun astfel de individ, în pur stil neobolșevic userist, președinte de partid.

Mai mult, Dominic Samuel Fritz este, din luna mai 2024 (adică de 13 luni de zile), în incompatibilitate cu orice funcție publică în România prin documentul emis de Agenția Națională pentru Integritate.

Las la latitudinea cititorilor să-i definească foarte exact cum merită pe aceia care l-au votat pe Fritz, în septembrie 2020 (49.191 la număr) și în 9 iunie 2024 (53.070 la număr) ca primar al Timișoarei, oraș cu peste 280.000 de nume în listele electorale.

Eu îi numesc pe menționații admiratori fritziști numai locuitori ai orașului meu natal, nicidecum nu îi consider timișoreni în toată puterea frumoasă a noțiunii, înnobilată, și de sângele vărsat în decembrie 1989 pentru libertate, democrație, demnitate, omenie.

Dl. Fritz a fost făcut primar cu încălcarea grosolană a legislației europene, care permite strict numai acceptarea candidaților având minimum de cinci ani domiciliu stabil, ocupație și surse de venit oneste, în localitatea unde vor să candideze.

Dl Fritz avea ZERO la aceste capitole, în anul 2020. Cum a fost posibil așa ceva? De altminteri, nici în iunie 2024, nu avea încă îndeplinită prima condiție, adică cel puțin cinci ani de domiciliere stabilă în Timișoara. Haștagiștii unși în forurile electorale din județul Timiș de către soroșiștii oploșiți în Urbea de pe Bega încă nu pot da un răspuns onest, la distanță de peste cinci ani de zile.

De unde onestitate la așa specimene, de altminteri? Și de unde atâta inteligență, bun-simț, iubire de patrie (cea mică, adică localitatea nașterii, a traiului cotidian) și devotament pentru patria mare, adică țara de obârșie ori a cărei cetățene o merită unii oameni cărora li se cuvin respect și admirație? NU este defel cazul cinicului impostor Dominic Samuel Fritz, desigur. Știați că a postat pe Wikipedia că este președinte al USR încă din 2024, în varianta în limba italiană? Nostimă potriveală!

Și volens nolens, revenim la CCR. Din februarie a.c., adică de patru luni de zile, Curtea Constituțională NU a răspuns solicitării primite de la instanța judecătorească timișoreană de a preciza că Agenția Națională pentru Integritate este o instituție cât se poate de constituțională care emite acte oficiale fix în spiritul dat de litera constituției. De fapt, aceste precizări au fost deja făcute de CCR, cu ani în urmă, la o solicitare similară, prin urmare întârzierea, din anul în curs, nu este întâmplătoare, nefiind rod al neglijenței doar, ci este un fapt premeditat. Da, întrucât taman această chichiță avocățească au găsit-o apărătorii lui Fritz, în scopul de amâna părăsirea cu dezonoare a fotoliului de primar de către aventurierul în chestiune, și anume au recurs la adresarea către o instituție centrală deloc promptă și transparentă în activitatea sa, atitudine devenită aproape o regulă, din păcate, de niște ani încoace. 

Este bine de știut că, totuși, Fritz este în felul său un campion. Dar în sens negativ. Se apropie vertiginos de 50, numărul proceselor de acesta pierdute definitiv, altele fiind încă pe rol. Procese intentate de aproximativ 100 de persoane pe care vioiul Dominic Samuel Fritz le-a dat samavolnic afară din funcția de conducere deținută sau chiar i-a concediat complet din instituția pe care o conduce abuziv, fiindcă așa au vrut mușchii lui, altele fiind împiedicate să participe la concursuri autentice, nu la penibile și cât se poate de ilegale... concursuri de împrejurări etc.

Instituțiile abilitate au cercetat, oare, cu toată atenția din ce bani a plătit dl. Fritz amenzile uriașe (însumând milioane de euro) pentru a sa lipsă crasă de profesionalism (unele sancțiuni se pare că nici nu au fost stabilite, încă, așa cum este prăbușirea lucrărilor la pasajul Solventul din cauze imputabile primăriei timișorene). Cum rămâne, de asemenea, cu toate despăgubirile morale și de alt gen stabilite de instanțe pentru victimele ′′giumbușlucurilor′′ făptuite de prea inventivul mic satrap Fritz ot Lörrach. Concluzia? Să-i felicite pe useriști pentru votul dat, ieri cu avânt globalist de asalt, lui Dominic Samuel Fritz taman cine e total lipsit de capacitatea de a discerne și iubitorii de jafuri din banii românilor.

Timișoara a fost îndelungată vreme o admirată perlă a României, în schimb, în era fritzistă este prăbușită în marasm, în datorii împovărătoare și în deriziune. Din multe motive, nemulțumirile sunt în creștere, cetățeanul german Dominic Samuel Fritz excelând prin uriașă incompetență, minciună, viclenie, sfidarea legalității, neobrăzare. Și-a bătut joc de țara noastră, de banii foarte mulți primiți de la guvernul României pentru organizarea evenimentelor în cadrul Capitalei culturale europene, în 2023. Consiliul Județean Timiș, Filiala timișoreană a Academiei Române, universitățile din oraș, intelectualii cu inițiative viabile au salvat ce au reușit să salveze. În schimb, primarul neprimar (ia salariul de pomană, în timp ce freacă menta politică în București, de peste un an și jumătate, tropotind cu zel pe constituție) se poate ′′lăuda′′ cu hardughia metalică clătinătoare ornată cu buruieni și închiriată cu 300.000 de euro pentru aproximativ cinci luni de zile, tărășenie în care a refuzat categoric să urce președintele Germaniei, aflat într-un scurt popas în Timișoara, în primăvara anului de grație menționat.

Să ne reamintim sloganurile pompoase, din nefericire, în totalitate mincinoase în acțiunile concrete ale USR, partid ajuns la scorul de 12,26% (în 2020, era aproape de 16%): anticorupție, liberalism, pro-europenism, deoarece râvna lor federalistă o pot atârna în cui, oricum.

Așteptăm ca toate instituțiile din România să-și facă prompt și temeinic datoria pentru care au fost înființate. Dictonul Dura lex, sed lex nu este o glumiță, nu are chiar defel caracter opțional!