ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Cursa înarmărilor, securitatea și războiul din Ucraina; în mod evident, cursa înarmărilor în care președinta a angajat UE în ultimii ani – și „în care trebuie să rămânem” – a necesitat o justificare care, privită de la etajul 13 al înfricoșatorului „Berlaymonster”(4), era destul de vagă și, uneori, neconforma cu realitatea.

În discursul său, ne-a informat cu mândrie că „cheltuielile noastre pentru apărare au crescut cu 80 la sută în ultimii cinci ani” și că, din perspectiva securității, „Europa se poate baza doar pe propriile sale capacități”. Totuși nu trebuie să uităm, că „un rege care își hrănește armata nu va avea niciodată destui bani” pentru poporul său (5). Sa mai adaugăm că economia Europei „șchiopătează” din greu în competiția cu SUA și China, unde se poziționează mai degrabă ca consumator decât ca producător. „Demnitatea regală nu constă în a domni peste oameni săraci, ci peste oameni bogați și fericiți” (6).

Tot în discursul domniei sale, ni se spune că cursa înarmărilor pe care am lansat-o se datorează faptului că „democrațiile noastre sunt ținta dronelor, a atacurilor hibride sau a dezinformării”, cu o referire clară la Rusia.

În primul rând, nu știu dacă a inclus și Ucraina în această categorie a democrației. Pentru că, atunci când mă gândesc la lovitura de stat din 2014, care a costat SUA 5 miliarde de dolari, la laboratoarele biologice construite pe teritoriul ucrainean în cooperare cu SUA, la tinerii bătuți până la moarte pe străzi pentru că nu doresc să se înroleze în armată și la nivelul corupției instituționalizate, nu cred că acesta este cel mai bun exemplu care ar trebui să ni se ofere. De fapt, doamna Victoria Nuland, subsecretar de stat la acea vreme, a recunoscut public aceste ingerințe și a transmis un mesaj „cald” instituțiilor noastre de la Bruxelles la acea vreme: „fuck UE”. Tot în legătură cu Ucraina, ne-ați informat că vom „dezvolta, împreună cu Ucraina, un sistem modular de apărare antirachetă la prețuri accesibile”. Am doar o întrebare simplă, dacă îmi permiteți? Nu credeți că Ucraina dispune deja de o gamă largă de arme, pe care multe țări europene nu le au, și are o armată experimentată care ar putea reprezenta într-o zi o amenințare reală pentru UE? "Gurile rele” vorbesc chiar despre „o bombă murdară”(7).

Cu referire la faptul că UE este ținta unor atacuri cu drone, așa cum ați menționat în discursul dumneavoastră, aș dori să vă atrag atenția asupra faptului că presa din România relatează despre drone ucrainene care sunt lansate asupra diverselor obiective industriale, cum ar fi portul Constanța, pentru a crea panică și a atrage România într-un război împotriva Rusiei.

Chiar și un fost președinte al României, Traian Băsescu, a condamnat cu fermitate intenția Ucrainei de a destabiliza România, spre deosebire de actualul președinte al României, domnul Nicușor Dan, care nici măcar nu știe de ce a fost ales sau de către cine. Acest lucru ridică câteva întrebări: Credeți că drona din Leipzig, care avea un „mecanism de declanșare dezactivat” și conținea „600 de grame de exploziv”, este aceeași ca drona din Constanța? Credeți că există vreo asemănare între evenimentele din Constanța, Leipzig și „Nord Stream”? La fel ca dumneavoastră, președintele Franței, E. Macron, a vorbit despre atacuri hibride fără a da niciun exemplu. Aveți vreun exemplu? Ce interes ar avea Rusia să invadeze Europa când este deja „ocupată” cu Donbasul? Cine ar putea avea un interes mai mare în a atrage NATO într-un astfel de război? Aici, poate, ar trebui să ne amintim de crimele de la Sarajevo din 1992, de pe strada Vaso Miskin și din Piața Markale din 1994, când musulmanii bosniaci au tras un obuz pentru a-și ucide propriii concetățeni musulmani, cu scopul de a provoca intrarea NATO în război, susținută de o rezoluție a ONU adoptată în grabă, 844/1994, împotriva sârbilor. („Obiectul nu a provenit din zona controlată de sârbi, ci din zona controlată de musulmani” – David Owen) (8).

Ultranaționalism; Ați menționat: „Fie că vorbim despre ultranaționaliști sau anti-europeni, despre interferența rusă sau dezinformare, denumirile se pot schimba, dar obiectivul rămâne același. Ei disprețuiesc valorile noastre și doresc să distrugă unitatea europeană. Așadar, să luptăm împotriva acestui lucru.” A pune semnul egal între aceste forme distincte de exprimare politică mi se pare periculos sau, poate, insuficient analizat. Sunt oare naționaliști cei care doresc binele poporului lor atunci când suprastructura la care au aderat odată nu mai corespunde cu ceea ce au avut cândva – în primul rând în ceea ce privește bunăstarea, morala și cultura? Ei nu doresc să părăsească suprastructura căreia îi aparțin. Ei doresc să o modifice pentru a putea recâștiga valorile creștine durabile care au stat la baza civilizației occidentale. Rolul dumneavoastră este să-i ajutați să se reconecteze cu o Europă prosperă și puternică. Nu cred că, sărăcind popoarele Europei și înarmându-le, veți reuși să le convingeți să se întoarcă. Singura cale de a le readuce în sânul comunității, nu cred, este „prin luptă” (doar Partidul Comunist vorbea despre lupta de clasă), ci prin înțelegerea nevoilor majorității populației și adoptarea politicilor cele mai potrivite pentru prosperitatea generală, inclusiv prin acceptarea anumitor standarde pentru minorități.

(va urma)

Bucurați-vă de viață așa cum este!

PhD Professor Vasile Neacsa, Bruxelles

Partea I AICI: Prof. Vasile Neacșa - Corespondență din Bruxelles: Uniunea Europeană: principalele aspecte ale discursului susținut de președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen (I) 

 

4.  Denumirea populara pentru cei care lucreaza in cadrul Institutiilor Europene. Cladirea are un design în formă de cruce, cu aspect futurist. In acelasi timp, deciziile de "crucificare” a ideilor sau cariera unei persoane se i-au in interiorul acestei cladiri.

5.  Thomas More, L’Utopie, Librio-Texte integral, p.41.

6.  Ibidem, p.42.

7.   Februarie 2025 interview cu Zelenskyy, https://english.nv.ua/nation/zelenskyy-s-full-interview-with-piers-morgan-war-updates-us-support-and-peace-talks-50487353.html

8.    David Owen, Balkan Odyssey, 1996, Londra, pp. 279-281. Sunday Times,1.10.1995, Jan Segers ofiter belgian din fortele FORPONU declara la Telemoustique in 30.11.1995, Nouvel Observateur, 21.08.1995.