ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Un studiu de anul trecut al profesorului Ionuț Tudose, rămâne perfect valabil și azi. Tudose demonstrează, pe bază de argumente, de ce nu ar trebui introdusă ”Educația sexuală” ca disciplină școlară.
 
 
”Acest articol este rezultatul unei cercetări personale și exprimă convingerile mele pedagogice, dar și credințele proprii. El nu reflectă opinia vreunei instituții sau vreunui grup, nu dorește să atace indivizi sau colective, ci încearcă să descoasă lucrurile sub raport principial și noțional. Dacă cineva se simte lezat sau contrariat de cele citite, îl rog să răspundă argumentat și logic, fără lozinci și clișee. În caz contrar, va fi ignorat și lăsat să vorbească singur.

Mai mulți oameni, organizații și goarne mediatice doresc introducerea unei noi discipline școlare, numite „Educație sexuală”, cu programă distinctă, alocată pe mai mulți ani. Toți aceștia repetă necontenit și la unison, voluntar sau din naivitate, aceleași argumente. Ca profesor nu sunt de acord cu generalizarea educației sexuale în școli din mai multe motive, pe care vi le voi detalia în cele ce urmează. Deocamdată a intrat în vigoare legea care obligă organizarea în școli de lecții pentru sănătate, inclusiv de educație sexuală. Aici puteți citi lista trădării și a rușinii, formată din TOATE partidele parlamentare. Cum se vor organiza lecțiile de educație sexuală rămâne de văzut.

1. Ni se spune: „Iată efectele lipsei educației sexuale în școli: 18 000 de mame minore în fiecare an!”

Chiar dacă datele variază de la o sursă la alta, totuși numărul este într-adevăr mare. El cuprinde însă toate fetele până la 19 ani. Și cum o parte considerabilă dintre cele 18 000 rămân însărcinate spre sfârșitul liceului sau după terminarea acestuia, de fapt „numărul mamelor minore” este în realitate mai mic. Chiar și așa, acest număr al mamelor adolescente raportat la populația totală feminină cu vârste de 15-19 ani (sau 10-19 ani) este de circa 3-4%.

Altfel spus, dacă (prin reducere la absurd) toți copiii din România ar merge la școală, cam 4 fete dintr-o școală de câteva sute de copii (sunt și elevi care au sub 10 ani, iar jumătate sunt băieți) ajung să nască la o vârstă de sub 19 ani. Cum 2 dintre cele 4 fete nasc între 18 și 19 ani, numai 2 dintr-o școală foarte mare vor ajunge mame minore.

Cel mai probabil însă, acele două fete NU se află la școală, fie pentru că se confruntă cu sărăcia extremă renunțând definitiv la învățătură după câțiva ani, fie provin dintr-un mediu defavorizat și supus unor abuzuri, fie au fost măritate de părinți conform cutumelor ancestrale la care comunitatea lor nu a renunțat.

Atunci vine întrebarea: Cui i s-ar preda educația sexuală în școli dacă potențialele victime NU sunt la școală?

NU lipsa educației sexuale în școli este cauza ratei fertilității adolescentine, ci:
sărăcia extremă din unele medii, analfabetismul, abandonul școlar timpuriu;
proveniența din anumite medii rurale cu nivel material și cultural scăzut, fără acces la medici și informație, fără perspective profesionale și intelectuale, din nou cu abandon școlar timpuriu; Mediul rural este mai predispus la a avea mame adolescente. După cum vom vedea mai jos, gradul de dezvoltare și urbanizare sunt invers proporționale cu rata fertilității adolescentine.
lipsa afecțiunii familiale (violență, divorțuri, emigrări, nesiguranță, distanțare etc.) care vulnerabilizează fetele, împingându-le în relații păguboase, aproape mereu cu băieți mai mari, majori;
proveniența din medii defavorizate, de asemenea lipsite de dragoste și afecțiune (case de copii, cercuri de prieteni abuzivi etc.);
apartenența la comunități, mai ales rome, care respectă în continuare tradiția căsătoriei timpurii (care se practica până secolul trecut aproape în toată Europa și care se practică în continuare la multe comunități din Africa, Asia etc.);

Așadar, nu propaganda educației sexuale în școli este cheia! Aceasta nu ar reduce rata fertilității adolescentine nici măcar cu o promilă! Soluțiile sunt diminuarea sărăciei, ridicarea nivelului de trai, sprijinirea emoțională și materială a familiilor și copiilor vulnerabili, întărirea nucleelor familiale prin educația morală oferită de părinți sau munca de lămurire a liderilor comunității rome de a-și susține copiii la școală și de a nu-i mai căsători la 12 ani...

Dacă familiile sunt stabile și unite, cu relații afective puternice între membrii săi, cu anumite principii morale, fără expunere la tentații și cu o stare materială cel puțin satisfăcătoare care să le permită un trai decent, copiii NU vor da naștere la copii și, mai mult de atât, nici măcar nu vor simți nevoia să își înceapă viața sexuală la vârste fragede.

Grav este că stânga activist-radicală arată tot timpul cu degetul cele 18 000 de mame, care, bietele de ele, marginalizate de cele mai multe ori de familie și prieteni, se simt și mai respinse de societate când vocile turbate le încadrează la „așa nu”. Ele nu sunt conștiente că sunt victime și ajung să se învinovățească doar pentru că unii activiști știu doar să le încadreze în „statisticile negre”, fără a le sprijini efectiv în vreun fel. Cu atâtea degete spre ele, suferă stări depresive, dacă nasc. Dacă fac avort, suferă stări depresive post-traumatice...

2. Ni se spune: „Iată efectele lipsei educației sexuale în școli: România este pe primul loc în Europa la numărul de mame-copii!”

Rata fertilității adolescentine este în jur de 35‰, adică aprox. 3 fete din 100 cu vârsta de 15-19 ani devin mame într-un an. Mult, puțin? Suntem în fruntea clasamentului european alături de Bulgaria (40‰), Turcia (27‰), Slovacia (26‰), Ungaria și Ucraina (24‰), Moldova (22‰), Rusia (21‰) și Albania (20‰). Ce au în comun toate acestea? Sărăcie mai multă, comunități rurale defavorizate și/sau comunități tradiționaliste rome mai importante. Statele din vest, în schimb, au rată de circa 5-8 ‰. Prin comparație, state mult mai sărace decât noi depășesc rate de 200‰ (Africa interioară). Deci nu lipsa educației sexuale în școli este cauza fertilității adolescentine, ci sărăcia, deoarece sunt direct proporționale!

Continuarea articolului semnat de profesorul Ionuț Tudose poate fi citit AICI

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews