ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Profesorul Paul Dragoș Aligică se referă la recenta Afacere de 196 de milioane de euro DIGI-SRI-SAFE-GUVERNUL PNL BOLOJAN printr-un mini-pamflet:

„Elvira, ce vezi nu este adevărat!
Nu există stat paralel. Nu există centrală de propagandă. Nu există operațiuni sub acoperire mediatică. Nu există conivență între intelectualitatea publică, lumea bună, ONG-uri și centrala de propagandă. Nu. Sunt conspirationisme.
Și chiar dacă, prin absurd, toate cele de mai sus ar exista, în mod sigur nu există un sistem de măsuri active. Nu.
Până la măsuri active!

Și uite așa, încet-încet, am ajuns de la „nu există centrală de propagandă și operațiuni mediatice și propagandistice sub acoperire” (so 2022!) la „nu există program de măsuri active” ("the new cool, 2026!).

Elvira, ce vezi nu este adevărat! Da, este adevărat că există propagandă, dar în niciun caz, în absolut niciun caz, nu a fost și nu este vorba despre măsuri active. Nu. Noi doar dezinformăm, stigmatizăm, calomniem, delegitimăm, etichetăm, ostracizăm, compromitem, deplatformam, organizăm campanii, fabricăm narațiuni și administrăm reputații si asasinate de caractere si imagini publice.”, scrie profesorul după ce publicase deja o analiză despre cele 40 de miloane de euro oferite de GUVERNELE PNL ORBAN și CÎȚU pentru propaganda „SIGUR și EFICIENT” din timpul pandemiei Covid:

„Ce s-ar fi întâmplat dacă acești bani ar fi fost investiți începand din 2021-22 in formarea unei noi generații de jurnaliști, analiști, comentatori publici și experți?”

 

„Să ne imaginăm, pentru câteva clipe, că o parte din sumele enorme care au fost canalizate în ultimii ani către proiecte cu "fake news", ONG-uri, platforme media, campanii de combatere a „dezinformării”, programe de modelare a opiniei publice, inițiative de comunicare strategică și alte activități conexe ar fi fost investite într-un mod diferit.

Să luăm doar un exemplu modest. În timpul pandemiei, aproximativ 40 de milioane de euro au fost direcționați către mass-media din România. Aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului. Dacă adăugăm finanțările europene, americane și cele provenite din alte surse instituționale, ajungem probabil la zeci sau chiar sute de milioane de euro investite în ecosistemul format din ONG-uri, platforme media, influenceri, consultanți și rețele de comunicare.

Dar să rămânem la cei 40 de milioane.

Ce s-ar fi întâmplat dacă acești bani ar fi fost investiți începand din 2021-22 in formarea unei noi generații de jurnaliști, analiști, comentatori publici și experți?

Să presupunem că selectam 100 de tineri cu potențial și investeam sistematic în pregătirea lor timp de patru ani. Patruzeci de milioane împărțit la 100 înseamnă 400.000 de euro pentru fiecare participant, adică aproximativ 100.000 de euro pe an.

Cu asemenea resurse, oamenii respectivi ar fi putut beneficia de un program de elită în țară și în străinătate. Stagii în universități occidentale, centre de cercetare, instituții media performante și programe intensive de pregătire profesională pe specialități. Ar fi putut studia istorie, micro si macroeconomie, politologie, statistică, logică, teoria jocurilor, geopolitică, finante publice, big data, politici publice, etică aplicată, stiinte administrative și inteligență artificială. Ar fi fost formați în metode de analiză empirică, în interpretarea datelor, în standarde profesionale și în disciplina intelectuală necesară unei relații oneste cu faptele și cu publicul.

Cu alte cuvinte, am fi putut construi un corp de elită în analiza, comunicarea și educarea publică în România: oameni capabili să explice, să contextualizeze, să analizeze și să contribuie la ridicarea nivelului dezbaterii publice. (Contrastati cu menajeria si fauna actuala de trogloditism intelectual, isterie, dezaxare intelectuala, malpraxis si iresponsabilitate.)

Sună utopic?

Nu neapărat. Resursele au existat. Tineri capabili si talentati există. Instituțiile și persoanele capabile să ofere o asemenea pregătire în țară și în străinătate există. Capacitatea de a identifica, selecta și susține oameni în poziții-cheie există și ea la nivelul unor institutii influente romane, după cum ne demonstrează zilnic diversele rețele de influență care operează acum în spațiul public, promovând însă antitalente, nu talente, făcând selecție negativă, nu pozitivă.

Întrebarea este alta: de ce nu s-a ales această cale?

Pentru că, dacă un asemenea program ar fi început chiar acum câțiva ani, este foarte probabil că am fi început deja să vedem efectele. Am fi avut mai puțină isterie și mai multă analiză. Mai puțină propagandă și mai multă competență. Mai puține poziționări morale, trogloditism intellectual, isterie si rupere in figuri reflexe propaganistice și mai multă înțelegere a realității.

Poate că dezbaterea publică din România nu ar fi devenit ideală. Dar ar fi fost, cu siguranță, mai puțin vulnerabilă la manipulare, mai puțin dependentă de valuri de emoție colectivă și mai capabilă să producă discernământ în loc de zgomot, dacă am fi început să creăm peste tot nuclee alcătuite din astfel de tineri bine pregătiți.

Costul?

Un mizilic. Pierdem de zeci de ori mai mult PE AN cu actuala clasă de comentatori, formatori de opinie, jurnaliști, intelectuali publici și ONG-iști, mai mult sau mai puțin sub acoperire, care toxicizează și bruiază climatul de opinie la nivel național.

Și atenție: tot acest exercițiu de imaginație a fost construit folosind doar cei 40 de milioane de euro distribuiți în prima etapă a gestionării pandemiei, si 100 de tineri adusi in prim plan dupa selectie si pregatie riguroase. Nu am inclus aici restul resurselor care au alimentat, în ultimii ani, întregul ecosistem al „gestionării informației”, al activismului mediatic și al modelării opiniei publice.

Poate că adevărata întrebare nu este cât s-a cheltuit.

Poate că adevărata întrebare este ce am fi putut construi cu acești bani și de ce am ales, în schimb, să finanțăm ceva cu totul diferit.

PS: Cu 40 de milioane de euro investiți în modul descris mai sus — în tinerii noștri, în formarea lor profesională și în promovarea lor în prim-planul dezbaterii publice — astăzi am fi avut ceva concret de arătat.

În schimb, să ne uităm la ce putem arăta astăzi ca rezultat al celor 40 de milioane de euro investiți în mass-media la începutul pandemiei. Și nici măcar nu vorbim aici despre sutele de milioane de euro care au fost direcționate, de-a lungul anilor, către ONG-uri, platforme, proiecte, inițiative, campanii și activități dedicate luptei împotriva fake news-ului, dezinformării, manipulării și, mai recent, „integrității informaționale”.”, conchide profesorul Dragoș Paul Aligică analiza sa publicată pe Facebook.