Ce a fost odată doar o etapă devine acum epicentrul unui seism strategic care nu lasă loc de replică sau de compromis.

Alegerile prezidențiale din 4 Mai ridică o întrebare fundamentală: este posibil ca un candidat declarat anti-sistem, care nu beneficiază de expunere favorabilă în mass-media tradițională, dar care are o prezență covârșitoare în mediul digital, să obțină peste 50% din voturi într-un singur tur electoral?

Conform teoriilor moderne ale comportamentului electoral și inovației sociale, posibilitatea ca George Simion să câștige alegerile prezidențiale din primul tur devine tot mai plauzibilă.

Prin aplicarea teoriei inovației sociale, dezvoltată de Damon Centola, și a conceptelor din teoria prospectului, elaborată de Daniel Kahneman și Amos Tversky, putem explica mecanismele care facilitează o astfel de victorie.

Teoria prospectului ne arată că oamenii devin mai dispuși să își asume riscuri atunci când percep că se află deja într-o situație de pierdere. Contextul economic și social actual din România, caracterizat prin inflație ridicată (peste 11%), corupție sistemică, deprecierea veniturilor reale și incertitudine financiară, plasează psihologic alegătorii în acest „domeniu al pierderilor”.

În asemenea condiții, electoratul este mult mai înclinat să voteze opțiuni radicale, percepute ca soluții ferme la probleme grave, decât să continue cu candidați „leșinați”, sterili, care promit doar îmbunătățiri vagi.

Blocarea candidaturii lui Călin Georgescu a amplificat percepția „sistemului corupt împotriva poporului”, consolidând sentimentul colectiv de nedreptate și de frustrare.

Modelul lui Centola explică adoptarea comportamentelor considerate riscante sau controversate, cum ar fi votul pentru un candidat etichetat drept radical, transformare care nu se produce doar prin expunerea la mesaje virale, ci prin validare și consolidare socială în comunități cu conexiuni puternice.

AUR a reușit să dezvolte tocmai astfel de rețele dense în mediul rural, unde mesajele sunt validate prin interacțiuni directe, față în față, nu doar online.

De asemenea, comunitățile de români din diaspora, în special din Italia și Spania, formează grupuri sociale coezive unde mesajele suveraniste și justițiare găsesc un teren fertil de validare reciprocă.

Biserica și grupurile religioase reprezintă un alt tip de rețea densă unde mesajele sunt confirmate de persoane considerate de încredere.

Teoria contagiunii complexe propusă de Centola în 2018 explică faptul că în rețelele sociale omogene, precum comunitățile formate din diaspora și tinerii adulți care folosesc platforme precum TikTok și Telegram, mesajele se pot răspândi extraordinar de rapid.

Fenomenul apare ca urmare a faptului că utilizatorii din aceste comunități ajung să fie expuși în mod repetat la aceleași informații, depășind astfel un anumit prag critic care declanșează o creștere exponențială a participării și adeziunii la un mesaj sau la o mișcare.

Un exemplu al acestui mecanism a putut fi observat în cazul popularității rapide a lui Călin Georgescu la alegerile din noiembrie, fenomen a cărui explicație științifică a fost ignorată sau respinsă, din prostie și din rea-voință.

În noul context digital, uitați tot ce știați despre răspândirea ideilor.

Teoria lui Centola demolează concepția populară conform căreia politicienii sau influencerii izolați pot cataliza transformări sociale profunde. Realitatea este mult mai complexă și mai puțin intuitivă.

Centola a descoperit că, pentru ca o persoană să adopte un comportament care contravine normelor existente, are nevoie de confirmare repetată din partea mai multor persoane de încredere din cercul său social.

Nu e suficient să auzi o idee nouă de la cineva influent, trebuie să o vezi validată de oamenii din jurul tău și în care ai încredere.

Cea mai importantă descoperire a lui Centola este aceea că schimbările sociale profunde nu se răspândesc prin rețele extinse cu conexiuni slabe (modelul viral clasic care implică televiziunile, Facebook-ul, podcasturile etc.), ci prin comunități dense, interconectate, unde aceeași idee poate fi auzită din mai multe surse de încredere.

Teoria lui Centola explică de ce unele mișcări sociale aparent virale eșuează în producerea unor schimbări de durată, în timp ce altele, mai puțin vizibile în social media, dar mai vizibile în stradă, reușesc să transforme fundamental comportamentele și atitudinile sociale.

Am insistat asupra acestei teorii ca să terminăm, în sfârșit, cu rușii și cu boții și cu minciunile.

Din motivele expuse mai sus, s-a creat o diferență semnificativă între AUR și celelalte partide în ceea ce privește intenția de participare la vot.

Baza electorală AUR, formată din adulți tineri care muncesc, din diaspora și din credincioșii practicanți, are o intenție de vot ridicată, de peste 80%, în timp ce electoratul captiv, compus din votanți a căror viață depinde de partide, care sunt angajați la stat sau sunt dependenți de funcționarea birocratică și de canalele actuale de distribuție a fondurilor și beneficiilor, manifestă o intenție de participare sub 50%, din cauza dezamăgirii și a cinismului politic.

Duminică va fi un vot spectaculos, defensiv și reactiv, din partea unei părți majore a poporului care se simte marginalizată și nereprezentată.

Blocarea candidaturii lui Călin Georgescu a avut ca efect faptul că aproximativ 90% din voturile potențiale ale acestuia s-au transferat către Simion, peste cele ale lui Simion, perceput acum ca fiind singurul instrument viabil de sancționare a sistemului.

În timp ce mass-media tradițională îi critică pe simpatizanții lui Georgescu, aceștia își consolidează identitatea de minoritate asediată, ceea ce crește coeziunea și determinarea lor de a participa la vot.

Susținerea explicită oferită de Călin Georgescu îi conferă lui Simion statutul de candidat implacabil, atrăgând și votanții indeciși care nu doresc să-și risipească votul.

Din perspectiva comunicării, Simion beneficiază de avantaje semnificative. Cu aproximativ 1,3 milioane de urmăritori pe TikTok (cel mai mare număr dintre toți candidații) și o distribuție echilibrată pe diverse canale de comunicare, el atinge o entropie informațională de aproximativ 1,45 nats, net superioară mediei celorlalți candidați (1,30 nats).

Fără a intra în amănunte tehnice, spun doar că acest concept, dezvoltat de Claude Shannon și folosit de către specialiști, măsoară diversitatea și eficiența unui sistem de comunicare.

O entropie ridicată indică o campanie cu mesaje variate, distribuite prin canale multiple, ceea ce o face mai dinamică și mai greu de contracarat de către adversari.

În termeni practici, această diversificare a canalelor de comunicare, cu accent pe TikTok dar și cu o prezență semnificativă în mass-media tradițională (chiar și negativă), îi oferă un avantaj competitiv substanțial lui George Simion, traducându-se într-o mobilizare mult mai mare a susținătorilor săi.

Atacurile pe ultima sută de metri, cum ar fi cel recent realizat de Elena Lasconi, pot avea consecințe neașteptate, transformându-se într-un avantaj pentru persoana vizată în loc să îi dăuneze. Când acuzațiile nu sunt însoțite de probe concrete, ele tind să consolideze imaginea celui atacat în ochii publicului.

Totuși, acuzațiile care rezonează cu suspiciunile preexistente ale electoratului își ating scopul destructiv indiferent de veridicitatea lor.

Analizând reacțiile la cald în cazul menționat, consider că toate cele trei părți implicate au suferit prejudicii de imagine, fiecare dintre ei erodându-și în diferite măsuri capitalul de încredere.

În contextul politic actual, se observă o consolidare continuă a transferului de legitimitate de la Călin Georgescu către George Simion, fenomen care contribuie la creșterea interesului electoral.

Estimările indică o participare la vot ce va depăși 60%, un semn al mobilizării semnificative a electoratului.

Mesajul AUR a căpătat o amploare considerabilă în ultimele zile, reușind să pătrundă și în canalele media tradiționale, nu doar în mediul online.

Această prezență mediatică extinsă va fi decisivă.

Strategia de comunicare digitală a partidului a avut un impact deosebit asupra anumitor categorii de alegători, în special tinerii între 18-34 de ani, românii din diaspora și cei din mediul rural.

Această mobilizare, coroborată cu fragmentarea susținerii pentru ceilalți candidați, creează condițiile pentru ca George Simion să obțină majoritatea absolută încă din primul tur, cu un scor estimat la aproximativ 53-54% din voturi.

Citiți și SENZAȚIONAL! AEP ia în calcul UN SINGUR TUR AL ALEGERILOR PREZIDENȚIALE! E momentul unei națiuni, al tuturor românilor care susțin echipa George Simion - Călin Georgescu: PE 4 MAI ESTE TURUL 2!