Liderul rus prelungește războiul în speranța că negocierile îi vor oferi o platformă pentru abordarea „cauzei profunde a conflictului” – pe care o consideră absența unui acord între marile puteri.

Un editorial de Paul Craig Roberts, publicat de Global Research, pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Poate că Putin ar trebui să spună poporului rus și armatei ruse că interesul său de a soluționa conflictul din Ucraina prin negocieri constă în posibilitatea ca aceste negocieri să fie folosite pentru a încheia un acord între marile puteri, așa cum el și Lavrov au încercat să încheie cu Occidentul în iarna 2021-2022, înainte de intervenția forțată a Rusiei în Ucraina.

Adică o nouă Ialtă.

Comentatorii ruși din domeniul afacerilor externe vorbesc de ceva timp despre necesitatea unui nou acord de la Ialta.

În urmă cu câțiva ani, am fost invitat să mă adresez Academiei de Științe a Rusiei pe această temă. Le-am spus ceva ce nu le-a făcut plăcere: că pretenția Washingtonului la hegemonie era o piedică în calea oricărui compromis cu suveranitatea rusă.

Unii gânditori au fost dezorientați de modul în care Putin a purtat conflictul din Ucraina. Rusia ar fi putut să pună rapid capăt războiului prin cucerire, dar a preferat un război lent și reținut, care a extins considerabil conflictul, în timp ce Putin și Lavrov au pledat constant pentru „negocieri de pace”.

De ce a făcut Putin acest lucru, în ciuda protestelor Grupului Wagner și ale liderului cecen al trupelor musulmane care luptă în Ucraina?

Singurul răspuns pare să fie că dorește un nou acord de la Ialta. Dacă câștigă războiul, pierde această oportunitate.

Prin urmare, Putin prelungește războiul în speranța că negocierile îi vor oferi o platformă pentru abordarea „cauzei profunde a conflictului” – pe care o consideră absența unui acord între marile puteri.

O problemă cu care se confruntă intențiile strategice ale lui Putin este angajamentul Washingtonului pentru propria hegemonie. Nici un președinte american nu a repudiat doctrina Wolfovitz.

O altă problemă este că lipsa unei victorii ar fi văzută prost de către naționaliștii ruși și de către armata rusă însăși.

Potrivit unor informații, rușii sunt suspicioși și iritați că negocierile de pace din Ucraina ar putea să nu consfințească victoria.

Soldați din trupele ruse de pe front au declarat presei că, oricât de obosiți ar fi și oricât de mult și-ar dori să se întoarcă acasă, vor să elibereze integral toate regiunile care sunt din nou parte a Rusiei, ca să nu fie nevoiți în viitor să reia lupta.

 După cum întreba unul din soldați: „Altfel, toți camarazii au murit în zadar?”.

Salvarea de către Rusia a teritoriilor rusești atribuite Ucrainei de către liderii sovietici este importantă pentru Putin, dar și mai important este să obțină un acord între marile puteri.

O nouă Ialtă, care să accepte Rusia ca stat membru fără sancțiuni, tentative de răsturnare a regimului și conflicte.

Putin este atât de dornic de un astfel de acord, încât a riscat extinderea continuă a conflictului din Ucraina, până în punctul în care atacurile cu drone închid acum toate aeroporturile din Moscova și distrug infrastructura energetică de pe teritoriul Rusiei.

Atunci când Putin afirmă că negocierile de pace trebuie să abordeze „cauza principală a conflictului”, el se referă la absența unui acord între marile puteri.

Putin nu este interesat de un sfârșit negociat al conflictului din Ucraina. El speră să folosească negocierile pentru a obține o noă Ialtă.

Problema lui Putin este că Washingtonul, obsedat de ideea hegemoniei sale, nu poate înțelege punctul de vedere al unei țări terțe.

Abordarea Washingtonului în toate negocierile constă în utilizarea amenințărilor, în căutarea unor pârghii de presiune pentru a forța alte guverne să accepte „soluția americană la problemă”.

Cu alte cuvinte, Washingtonul nu negociază cu adevărat: își impune soluțiile.

Trump se așteaptă ca negocierile cu Ucraina să eșueze, și s-a asigurat de acest lucru, pentru a putea retrage banii și distrage atenția de la Ucraina și a folosi aceste resurse în alte scopuri.

Obiectivul lui Trump este de a crea un imperiu colonial american în Orientul Mijlociu a fost lansat odată cu revendicarea de către președintele SUA a Gazei ca teritoriu american.

Această revendicare se referă la rezervele submarine de gaze care se întinde de la frontiera Gazei cu Egiptul până în nordul Siriei.

Vizita lui Trump în Arabia Saudită, ultimul stat arab, a avut drept scop recrutarea conducătorilor de aici ca parteneri juniori în imperiul colonial al lui Trump în Orientul Mijlociu.

Având în vedre că agenda internă a lui Trump se poticnește de sistemul judiciar american, se pare că Trump ne va face din nou măreți prin creșterea unui imperiu american în Orientul Mijlociu.