ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



O senzațională cercetare sociologică demonstrează falia creată între o pătură extrem de subțire de fanatici și îndoctrinați și restul populației normale.

Un editorial de Newt Gingrich via RealClearWire pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Scott Rasmussen a făcut Americii un uriaș serviciu. El și echipa sa au identificat forțele motrice care stau în spatele radicalismului distructiv ce ne împinge spre un război civil cultural.

Lucrând la cele două sondaje naționale săptămânale ale sale, Rasmussen și echipa sau au remarcat o anomalie. Din circa 1.000 de persoane intervievate, întoteauna există 3 sau 4 care sunt mult mai radicale decât restul grupului.

După mai multe luni petrecute pentru a descoperi aceste răspunsuri neobișnuite, Rasmussen a realizat că acestea aveau trei caracteristici comune.

Răspunsurile radicale veneau de la persoane cu grad universitar (nu doar studii superioare), cu un venit familial anual de peste 150.000 de dolari și care trăiesc în orașe mari (peste 10.000 de locuitori).

Când Rasmussen a grupat răspunsurile de la peste 20 de sondaje, și-a dat seama că aceste persoane constituie o elită de numai 1%.

A realizat apoi o anchetă națională doar în rândul acestor persoane și a descoperit unele rezultate uluitoare. M-a informat pe mine și echipa mea despre aceste descoperiri și mi s-a alăturat la emisiuneaNewt’s World pentru a discuta pe larg despre toate aceste lucruri.

În timp ce toți alegătorii îl creditează pe președintele Joe Biden cu o cotă de aprobare de 41%, elita de 1% îl aprobă în proporție de 82%.

Elita de 1% este formată din persoane surprinzător de tinere. 65% dintre ei au vârste cuprinse între 35 și 54 de ani. Sunt în proporție de 86% albi. Aproape jumătate dintre ei (47%) sunt favorabili politicilor „tip Sanders” (socialiste – n.tr.). Sunt în proporție zdrobitoare (73%) Democrați.

Ruptura dintre elita de 1% și restul Americii este uimitoare.

În vreme ce 57% din totalul alegătorilor consideră că nu este suficientă libertate individuală în America, 47% din elita de 1% consideră că este prea multă libertate.

Iar dacă întrebi partea din grup pasionată de politică (persoanele care discută politică zilnic), 69% din ei afirmă că este prea multă libertate în America.

În aceste condiții, nu este surprinzător că elita de 1% are mare încredere în guvern. Circa 70% dintre ei au încredere că guvernul face ceea ce trebuie în cea mai mare parte din timp.

Rasmussen spune că acest proiect a dezvăluit cifra cea mai înspăimântătoare din sondaje, în cei 35 de ani de când face cercetări sociologice.

Potrivit datelor sale, 35% din membrii elitei de 1% (și 69% dintre cei împătimiți de politică) au declarat că ar prefera o fraudă decât să piardă niște alegeri strânse.

Printre americanii de rând, 93% resping ideea de a trișa la alegeri și acceptă înfrângerea în niște alegeri cinstite.

Doar 7% dintre ei au declarat că ar prefera frauda.

În timp ce doar 6% din totalul alegătorilor au o opinie foarte favorabilă despre membrii Congresului, 69% din elita de 1% au o opinie foarte favorabilă (este aproape de neimaginat).

În timp ce 10% din totalul alegătorilor au o opinie favorabilă despre ziariști, cei din elita de 1% îi adoră (71% opinie favorabilă).

În timp ce 17% din totalul alegătorilor au o opinie favorabilă despre profesorii universitari, elita de 1% îi divinizează (76% opinie favorabilă).

Pare logic, dat fiind că o mare parte din elita de 1% este alcătuită din profesori universitari.

Pentru a ilustra amploarea rupturii dintre elita de 1% și restul țării, să privim opiniile acestei elite despre chestiunile climatice (țineți cont că americanii de rând se opun acestor idei în proporție de 63-83%).

- 77% din elita de 1% ar dori impunerea de restricții severe și raționalizarea la folosirea privată a gazului, cărnii și curentului electric;

- 72% din elita de 1% este pentru interzicerea vehiculelor pe benzină;

- 69% din elita de 1% este pentru interzicerea aragazelor;

- 58% din elita de 1% este pentru interzicerea mașinilor SUV;

- 55% din elita de 1% este pentru interzicerea călătoriilor aeriene ne-esențiale;

- 53% din elita de 1% este pentru interzicerea aerului condiționat.

După cum notează Rasmussen, partea cea mai radicală din elita de 1% a fost educată la ceea ce se numește „dirty dozen” („duzina murdară”): Harvard, Yale, University of Pennsylvania, Northwestern, John’s Hopkins, Columbia, Stanford, Berkeley, Princeton, Cornell, MIT și University of Chicago.

Elita de 1% care a absolvit aceste școli crede cu tărie în guvern.

55% dintre absolvenții acestor școli cred că este prea multă libertate în America și că americanii ar trebui să se supună și să asculte de conducerea guvernului.

Identificarea de către Rasmussen a acestei elite de 1% începe să explice profunzimea tensiunilor dintre majoritatea americanilor și acest mic grup care controlează ceea ce Vladimir Ilici Lenin numea „înălțimile dominante”, adică elementele din rândul puterii care controlează totul.

Această elită de 1% domină universitățile, presa, sistemul juridic, serviciile de informații, fundațiile uriașe și cea mai mare parte a corporațiilor.

Deși sunt relativ puțin numeroși, ei se căsătoresc între ei, copiii lor frecventează aceleași școli, se angajează și se promovează unii pe alții.

În lucrarea sa clasică „Coming Apart”, Charles Murray a analizat codurile poștale și a demonstrat că absolvenții universităților din „dirty dozen”, descrise de Rasmussen, trăiesc, muncesc și se joacă în aceleași zone.

Ei constituie un grup izolat și creează o „aristocrație a puterii” care nu are nici o idee despre restul dintre noi – și ne disprețuiesc.

Asta explică perfect expresia lui Hillary Clinton,„basket of deplorables” („grup de jalnici”).

Scott Rasmussen a făcut o muncă de pionierat. Orice american ar trebui să citească „Elita de 1 și bătălia pentru sufletul american” pentru a înțelege cu cine ne luptăm.