ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Jurnalistul Radu Soviani face o analiză economică privind modul în care s-a îndatorat România de mai bine de un an încoace, din vremea în care Florin Cîțu era ministru al economiei și contracta împrumuturi pe bandă rulantă - obicei de care nu s-a lecuit nici după ce a fost uns premier. Aceasta a făcut ca, în ultimele 17 luni, datoria publică a României să fie majorată cu aproximativ 27 de miliarde de euro. Redăm mai jos radiografia acestui fenomen, făcută de Radu Soviani, căruia îi mulțumim pentru bunăvoința de a o împărtăși cititorilor ActiveNews:

Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020), guvernul Romaniei a indatorat populatia și companiile cu imprumuturi MAI MARI decât în primii 19 ani de la Revoluție, respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro imprumuturile cumulate in perioada 1990-2008).

Între timp, la datoria publica s-au mai adaugat:

  • 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro;
  • 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.

Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică:

  • de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom;
  • de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia;
  • de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex

Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni (din noiembrie 2019 până în martie 2021) a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Decât tot (petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie).

Cum se finanțează această îndatorare? Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană. Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.

Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. Costurile de împrumut ale României sunt în aprilie 2021, de 2,84% pe an, mai mari decât costurile de împurmut INSUMATE ale 22 de state din Uniune.

  • Costurile INSUMATE ale celor 19 state din Zona Euro, sunt, în aprilie 2021, de 2,23% pe an, 8 state împrumutându-se la dobânzi negative.
  • Adăugând din statele non-Euro Bulgaria (care se împrumută la 0,14% pe an – de 20 de ori mai ieftin decât România), Danemarca (dobândă zero) și Suedia (dobânză 0,37%), rezultă că România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană (2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE).
  • Mai scump decât noi nu se împrumută nimeni.
  • Polonia, a cărei Banca Centrală este condusă de un fost membru al Solidaritatea (și NU decătre un turnător al Securității, ca în România), se împrumută la costuri de 1,55% pe an. Croatia la 0,5% pe an.

Acum vă este clar de ce Mugur Isărescu și toate guvernele de după 2015 au făcut tot posibiliul pentru a ne îndepărta de zona Euro?

Ca să elimine singurul avantaj financiar pe care îl mai avea în România, în mod real: datoria publică MICĂ, care ar fi permis printre cele mai mici costuri de finanțare din UE (chiar mai jos decât Bulgaria ). Prin gestionarea crizei de sănătate publică și a celei subsecvente, s-au asigurat că acest criteriu se subțiază și dispare.

Acum vă este clar de ce turnătorul Securității Manole a fost doar declarativ pentru ,,aderarea la Zone Euro”, când în fapt, alături de celelalte guverne, a făcut tot posibilul să îndepărteze România de zona Euro și de dobânzile mici?

Acum vă este clar al doilea motiv pentru care a recompensat-o pe Viorică Dăncilă prin postul de consilier la BNR? Primul a fost pentru că i-a mai asigurat încă un mandat (și peste 1,2 milioane de Euro, bani albi, pentru încă un mandat de 5 ani guvernator). Al doilea, pentru că prin politicile aplicate, a îndepărtat România de zona Euro.

Politicile aplicate în mandatul ei de prim-ministru de Dăncilă și preferatul Teodorovici au îndepărtat România de îndeplinirea criteriilor de convergență pentru aderarea la zona Euro, și de dobânzile mici, Cum să o iei consilier pentru ,,aderare la Zona Euro”, în condițiile în care, sub mandatul ei a îndepărtat România de criteriile de aderare și de dobânzile mici?

Despre al treilea, motiv, în curând.

Dar până atunci, vă întreb direct: voi cum va pregatiti pentru cresterea economica a Romaniei din anul 2021, de 9%? Eu mi-am pus adidasii aia noi, sa nu ratez startul.

Florin a declarat la Radio Guerilla: ,,Am reusit intr-un an de zile sa recuperam tot ce s-a pierdut din cauza pandemiei. Suntem ,,cam” singura tara din Uniunea Europeana. Media Europeana arata ca in UE avem o scadere in primul trimestru. Romania nu numai ca a avut cea mai mare crestere economica, dar celelalte tari au avut un trimestru negativ, pe scadere. (…) Economia va crește în acest an mult peste așteptări, între 6 și 9%”. Doar 3 comentarii:

Unu: pentru mine, faptul ca raportarea statistica (,,pe surse alternative” ale INS) indica divergenta fata de toata Uniunea Europeana, se concretizeaza un semnal de alarma, nu de euforie. Ceva este in neregula, de fapt multi ceva sunt in neregula.

Doi: In trimestrul IV (cand Romania a raportat crestere economica de +4,6% față de trimestrul anterior), analistii financiari bancari estimau o crestere de 0,5-1%, si a fost de 10 ori mai mare. Au innebunit brusct TOTI analistii financiari-bancari sau ceva este in neregula?

Trei: In trimestrul I 2021, aceiasi analisti au estimat o crestere de 0,5-1%. A iesit de 2,8%. De pana la 6 ori mai mare decat anticipatiile. Multi ceva este in neregula. Si inca ceva: Premierul Florin, care imprumuta Romania la cele mai mare dobanzi din Uniunea, ne spune sa ne pregatim pentru o crestere economica de 9%, pentru ca ei au reusit sa recupereze ,,tot ce s-a pierdut”. Ei. Populația?

Și despre alte declarații ale premierului care vede creștere economică de 9%. Declarații simptomatice.

Am preluat dintr-un articol mai vechi din 2015 (despre domnul Tăriceanu) câteva manifestări clinice ale stării de delirium tremens simptome care par să găsească în discursul actual al premierului:

  • o stare de confuzie care se instalează rapid (care este urmare în general a renunțării la ceva). Florin Cîțu, 26 mai 2021: ,,Vreau ca românii să urce pe autostradă la Constanța și să ajungă la Viena să bea o cafea”. De ce nu pe lună dacă tot ar alege cineva să plece de la Constanța cu mașina ca să bea cafeaua la Viena?
  • oamenii afectați de delirium tremens pot vedea și auzi uneori lucruri pe care alții nu le văd și nu le aud. Exemplu: ,,economia va crește în acest an, mult peste așteptări, între 6 și 9%) – Florin Cîțu, 25 mai 2021; ,,cred că urmează cea mai bună perioadă de creștere economică din ultima sută de ani” – Florin Cîțu 26 mai 2021
  • perturbări intense ale percepțiilor vizuale – imaginarea unor insecte, șerpi sau șobolani – Florin Cîțu, 26 mai, către ziariști: ,,nu v-ați civilizat în 30 de ani de zile. În orice țară normală declarațiile se dau într-un cadru normal”

Soviani.com