Aproape simultan cu Războiul din Ucraina a apărut un fenomen de proporții planetare: migrația aurului dintre Vest spre Est.

Numeroși investitori occidentali încearcă să scape de aur, iar cumpărătorii asiatici profită de scăderea prețurilor pentru a cumpăra cantități neobișnuit de mari de bijuterii, lingouri sau monezi de aur.

Bloomberg scrie:

„Mari volume de metal sunt scoase din seifurile centrelor financiare, cum este New Yorkul, și se îndreaptă spre est pentru a răspunde cererii pieței de aur din Shanghai sau a Marelui Bazar din Istanbul.”

Furnizorii au dificultăți să țină pasul cu creșterea neobișnuit de mare de aur de pe piețele asiatice.

În septembrie, prețul aurului pe piața din Shanghai a atins cel mai mare nivel din ultimii șase ani.

New Yorkul și Londra au raportat ieșirea a peste 527 de tone de aur din seifurile lor, de la sfârșitul lunii aprilie.

În același timp, importurile de aur ale Chinei au fost în august cele mai mari din ultimii patru ani.

În noua goană după aur, China este urmată de India, Turcia, Thailanda și Arabia Saudită.

Și cererea de argint este în creștere pe piețele asiatice, unde prețul acestui metal s-a triplat în ultimele luni, arată o analiză realizată de SchiffGold.

Revenind la aur, Turcia este țara care și-a mărit cel mai mult rezervele în 2022. În primele opt luni ale acestui an, a achiziționat 84 de tone – dintre care doar în august 8,9 tone.

Astfel, Turcia a ajuns acum să dețină 478 de tone de aur, cel mai mare nivel din trimestrul II al anului 2020.

Și India a cumpărat mult: rezervele sale au ajuns acum la 782,7 tone, pe locul 9 în lume. În ultimii cinci ani, India a achiziționat peste 200 de tone.

Alți mari cumpărători de aur în 2022 au fost Kazahstan, Uzbekistan, Qatar și Irak.

În Orient, cultul pentru aur este adânc înrădăcinat în toate păturile populației.

Un articol publicat de Seeking Alpha arată:

„Pentru milioane de oameni din Asia, aurul rămâne principala formă de economisire. Spre deosebire de Occident, unde financiarizarea a început de decenii și unde aurul a dispărut din viața cotidiană a oamenilor. Până când izbucnește o criză financiară.”

Publicația explică:

„În Occident, oamenii dețin aur fizic puțin sau deloc, când se simt în siguranță financiară. Oamenii din Răsărit au păstrat viziunea veche asupra aurului. Strămoșii lor au adunat aur și așa au fost învățați și ei. Cu credința că aurul nu își pierde din valoarea la care a fost cumpărat.”

De pildă, în India, aurul nu este considerat un lux. Chiar și cei mai săraci cumpără aur.

Gospodăriile indiene dețin circa 25.000 de tone de aur, dar cifra ar putea fi mult mai mare, dat fiind că piața neagră a aurului este înfloritoare.

Nu mai puțin de 87% din gospodăriile indiene dețin o anumită cantitate de aur.

În concluzie, în timp ce Occidentul se debarasează de aur pe măsură ce prețul metalului scade, investitorii și particularii din Orient profită și cumpără tot mai mult.

Fenomenul nu poate fi explicat de inflația care erodează valoarea banilor locali, pentru că și în Occident inflația face ravagii.

Interesant este că granița care îi delimitează pe Vânzătorii de Aur de Cumpărători este aproape identică celei dintre taberele care se opun în războiul din Ucraina.

Aliații occidentali ai Kievului vând aur, în vreme ce aliații asiatici ai Moscovei cumpără masiv.

În ciuda inflației galopante, a crizei economice generalizate și a supraîncălzirii Tiparniței de la Washington, Occidentul pare să creadă mai mult în Dolar (și monedele fiduciare) decât în Aur.

Orientul, în schimb, crede că a prins o oportunitate.

Aurul a devenit noul front al războiului pentru o Nouă Ordine Mondială.

În mod necesar, una dintre tabere se înșală fatal. Care?

Cu două zile înainte de invazia lui Putin în Ucraina, Nathaniel Rothschild scria pe Twitter:

„Vom asista la colapsul întregului sistem monetar internațional. Când spun asta, mă refer la prăbușirea încrederii în monedele de hârtie din lumea întreagă. Nu este doar moartea Dolarului sau eșecul Euro. Este o prăbușire a încrederii în toate monedele de hârtie.”